Amenințare de la Teheran: în ce condiții ar putea Iranul să lovească baze din Europa
Militari SUA în Europa Foto: Profimedia
Mohsen Rezaei, care ocupă funcția de secretar al Consiliului suprem de securitate națională din Iran, a transmis că regimul de la Teheran este pregătit să atace facilitățile militare ale SUA, inclusiv pe cele situate pe teritoriul european, în eventualitatea în care acestea ar servi drept puncte de lansare pentru lovituri îndreptate împotriva Republicii Islamice.
Poziția oficialului iranian a fost exprimată la Teheran, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune libanez al-Mayadeen și difuzat în cursul zilei de miercuri, conform agenției Agerpres. Rezaei a precizat fără echivoc condiția care ar declanșa o astfel de reacție: „Dacă avioane americane decolează de la o bază militară americană, chiar dacă aceasta se află într-o țară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom lovi aceste baze”.
Fără a oferi detalii suplimentare despre țintele exacte, secretarul Consiliului suprem de securitate națională a dat asigurări că o eventuală contraofensivă la noi atacuri americane „ar viza cele mai îndepărtate instalații militare americane, inclusiv cele pe care încă nu le-am atacat”. Mai mult, acesta a sugerat că raza de acțiune a armatei iraniene este subestimată de adversari: „Am putea chiar ataca unele insule pe care (ei) le consideră a fi în afara razei de acțiune a rachetelor noastre”.
Importanța strategică a bazelor din România
Avertismentul lansat de Teheran are relevanță directă și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Ca stat membru NATO, România găzduiește o prezență militară americană substanțială, concentrată în trei puncte de o importanță majoră pentru alianță: bazele de la Deveselu, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
Amenințările lui Mohsen Rezaei vin însă într-un moment în care Washingtonul pare să tempereze perspectiva unei escaladări. Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a exclus scenariul unei operațiuni militare de amploare împotriva Iranului. Poziția șefului diplomației americane s-a aliniat astfel declarațiilor făcute de Donald Trump, care a catalogat drept „puțin probabilă” o eventuală reluare a loviturilor.
Opt luni de război și blocaj diplomatic
Actualul război dintre Statele Unite și Iran a izbucnit pe data de 28 februarie, în urma unei ofensive comune israeliano-americane lansate împotriva Teheranului. Ulterior, ostilitățile au depășit granițele inițiale și s-au extins în mai multe state din Orientul Mijlociu, afectând țări din zona Golfului, dar și Libanul și Yemenul.
Deși au trecut peste opt luni de la declanșarea conflictului, demersurile diplomatice menite să oprească luptele continuă să bată pasul pe loc, fără a se înregistra progrese vizibile. Miza principală a negocierilor actuale este legată de Strâmtoarea strategică Ormuz, pe care Iranul o menține blocată încă de la debutul războiului. Pentru a permite redeschiderea acestui culoar maritim vital, Teheranul solicită Washingtonului, în mod special, ridicarea sancțiunilor economice și deblocarea activelor sale financiare înghețate în străinătate.
Liniile roșii ale programului nuclear
În ceea ce privește dosarul nuclear — un subiect care alimentează de multă vreme tensiunile dintre Occident și regimul de la Teheran, în ciuda negărilor constante ale Iranului că ar urmări obținerea armei atomice —, Mohsen Rezaei a ținut să clarifice că această problemă nu face „în prezent” parte din negocierile purtate cu Statele Unite.
Oficialul iranian a subliniat că țara sa a trasat deja linii roșii ferme în această privință, excluzând în mod categoric „exportul, chiar și în cantități mici, de material (nuclear) îmbogățit în afara Iranului”.
Tensiunile pe această temă au fost amplificate recent și de o inițiativă a Pentagonului. Vineri, armata americană a anunțat că oferă o recompensă care poate ajunge până la 20 de milioane de dolari pentru orice persoană care furnizează informații legate de programul nuclear iranian, un demers pe care autoritățile de la Teheran l-au calificat drept o ofertă „execrabilă”.
Explorează subiectele:
