Amputație evitată la limită: Boala vasculară, un inamic tăcut confundat cu bătrânețea
Doamna M., o femeie de 89 de ani care locuia singură, a pășit în cabinetul dr. Viorel Rusu , medic primar chirurgie vasculară la Spitalul MedLife Brașov, convinsă că își va pierde un picior. Primise deja un diagnostic ce-i schimbase viața: amputație. Însă, înainte de a accepta verdictul, a decis să caute o a doua opinie.
Contrar așteptărilor, dr. Rusu nu i-a confirmat sentința. După investigații amănunțite, medicul a stabilit că membrul inferior putea fi salvat printr-o procedură minim invazivă numită rotablație, urmată de aplicarea unui stent. Intervenția a fost un succes, iar câteva săptămâni mai târziu, doamna M. s-a prezentat la control, mergând pe propriile picioare.
„A venit la consultație după ce s-a interesat despre activitatea mea din Franța, având un diagnostic sever. Am intervenit și am putut să-i salvăm piciorul. La control a venit pe propriile picioare”, a declarat dr. Viorel Rusu.
Povestea doamnei M. nu este un caz izolat, ci reflectă o realitate dureroasă. „Avem o multitudine de pacienți cu astfel de probleme”, subliniază medicul, adăugând că mii de români ajung la medic într-un stadiu avansat al bolii, adesea din cauza atribuirii simptomelor vârstei înaintate.
O epidemie tăcută: Boala arterială periferică
Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune cardiovasculară majoră, reprezentând principala cauză a pierderii membrelor inferioare. La nivel global, peste 200 de milioane de persoane sunt afectate de această patologie, conform unui studiu de referință .
Această afecțiune apare când arterele care transportă sângele de la inimă către membrele inferioare se îngustează sau se blochează. Principalii vinovați sunt ateroscleroza – acumularea de plăci în artere, ducând la îngroșarea și întărirea acestora – și diverse evenimente tromboembolice. Aceste procese alterează structura și funcția aortei, a arterelor membrelor inferioare sau a celor viscerale.
Riscul de a dezvolta BAP este de până la patru ori mai mare la persoanele cu diabet, fiind și motivul principal al amputațiilor non-traumatice la nivel mondial. De asemenea, cei care suferă de ateroscleroză sunt expuși unui risc crescut.
Un aspect alarmant al BAP este că majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, fiind adesea descoperită accidental, în timpul unor examinări medicale de rutină.
Mitul „durerii de bătrânețe” și semnele de alarmă
Una dintre cele mai periculoase greșeli este convingerea că durerile de picioare sunt o parte normală a procesului de îmbătrânire. Dr. Viorel Rusu avertizează că amânarea consultului la un chirurg vascular poate fi ireversibilă pentru salvarea membrului.
Medicul subliniază importanța recunoașterii timpurii a următoarelor semnale de alarmă:
- Claudicația intermitentă: O durere sau o crampă resimțită la nivelul gambei în timpul mersului, care se atenuează după câteva minute de repaus.
- Picioarele reci: O senzație persistentă de frig la nivelul picioarelor sau modificări ale culorii pielii, precum paloarea sau o nuanță vineție (cianoză).
- Durerea în repaus: Dureri intense la nivelul picioarelor care apar în timpul nopții, în pat, forțând pacienții să își lase piciorul atârnat la marginea patului pentru a găsi alinare.
- Rănile care nu se vindecă: Leziuni minore, bătături sau tăieturi la degete sau călcâi care stagnează și nu se vindecă timp de săptămâni.
Consecințele grave ale amputației
Amputația unui membru inferior este o realitate crudă la nivel mondial, un studiu indicând că, la fiecare 30 de secunde, o astfel de intervenție este efectuată din cauza diabetului.
Pentru un pacient, pierderea unui picior transcende actul chirurgical; ea înseamnă pierderea independenței, o recuperare anevoioasă și un risc sporit de depresie și izolare socială.
„Amputația poate scurta foarte mult speranța de viață. Mortalitatea crește semnificativ în următorii ani. Este asociată în 38-45% cu pierderea vieții în decurs de doi-trei ani”, avertizează dr. Viorel Rusu.
„O amputație nu înseamnă doar pierderea unui picior, ci și pierderea autonomiei, depresie, izolare socială. Mobilitatea înseamnă mișcare, iar mișcarea înseamnă viață”, a mai adăugat dr. Rusu.
Cercetările publicate în Journal of the American Heart Association (JAHA) confirmă că rata de mortalitate la 5 ani după o amputație majoră este superioară celei înregistrate în cazul multor tipuri de cancer. Un pacient care își pierde mobilitatea din cauza amputației sau a durerilor severe suferă un declin rapid al sănătății cardiovasculare și psihice.
Rotablația: O șansă la o viață normală
Pentru a evita aceste scenarii dramatice, chirurgia vasculară modernă recurge la tehnici minim invazive. Printre acestea se numără rotablația (sau aterectomia rotațională), o procedură avansată destinată curățării arterelor.
Aceasta implică utilizarea unui dispozitiv special, dotat cu un cap diamantat, care macină și curăță din interior plăcile calcificate și extrem de dure depuse pe artere.
„Practic, funcționează ca o bormașină în miniatură. Are un cap rotativ acoperit cu particule de diamant care macină plăcile calcificate și curăță artera din interior, astfel încât sângele să poată circula din nou”, a explicat dr. Viorel Rusu.
Un studiu publicat în Cardiovascular Revascularization Medicine a demonstrat o rată de succes tehnic de 94,5% pentru aterectomia rotațională în tratarea leziunilor arteriale calcificate, înregistrând puține complicații și un risc redus de reintervenție la un an.
Avantajele acestei tehnologii sunt multiple:
- Recuperare rapidă: Fiind o intervenție minim invazivă, pacienții pot călca și merge la scurt timp după procedură.
- Fără incizii clasice: Reduce semnificativ riscul de complicații infecțioase.
- Accesibilă pentru toate vârstele: Deși bolile vasculare afectează preponderent vârstnicii, stilul de viață modern, diabetul și fumatul fac ca și pacienți tineri să necesite astfel de intervenții.
Un mesaj vital: „Nu mai amânați!”
Dacă ar fi să transmită un singur mesaj care ar putea salva un picior, chirurgul vascular Viorel Rusu ar spune: „Nu mai amânați!” Faza în care un membru poate fi salvat fără sechele este scurtă, iar timpul este un factor critic, lucrând adesea în defavoarea pacientului.
Rănile mici, senzația de picioare reci și durerea la mers nu sunt simple manifestări ale trecerii anilor, ci, de fapt, semnale de alarmă ale arterelor înfundate. Un simplu consult de chirurgie vasculară, însoțit de o ecografie Doppler, poate face diferența crucială între o viață activă pe propriile picioare și o amputație care ar fi putut fi, în multe cazuri, prevenită.
Explorează subiectele:
