Analiza ieftină care dă alarma în cancerele de sânge: de ce se pierd pacienții

Deși bolile hematologice maligne pot fi suspectate în urma unei banale analize de sânge, sistemul medical românesc nu reușește întotdeauna să preia rapid și coerent pacienții. Realitatea din teren a fost confirmată de caravana „Acces la Îngrijire”, derulată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în mediul rural, în perioada septembrie-octombrie 2026: din 627 de persoane cărora li s-a efectuat hemoleucograma, 145 – aproape un sfert – au primit recomandare de reevaluare medicală.

barbati_si_femei_pe_scaune_prezidiu_conferinta_foto_decisepoate.ro

Pacienții cu cancer de sânge au nevoie de un traseu clar Foto: Decisepoate.ro

Aceste rezultate și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea diagnosticării și îngrijirii pacienților hematologici au fost analizate de trei medici hematologi și de reprezentanți ai pacienților în cadrul conferinței „De la conștientizare la impact măsurabil”, organizată de Swixx BioPharma Romania, BeOne Medicines și FABC. Cu acest prilej, BeOne Care Foundation a oferit FABC grantul „2026 Access to Cancer Care Grant”, în valoare de 50.000 de dolari, destinat finanțării a două proiecte pentru diagnosticul și managementul acestor afecțiuni.

Drumul blocat dintre medicul de familie și specialist

Simpla existență a medicilor și a analizelor nu garantează că pacientul ajunge la timp unde trebuie. Prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Societății Române de Hematologie, a explicat cât de greu este pentru un om cu analize modificate sau simptome persistente să navigheze prin sistem după ce primește trimitere de la medicul de familie: „Medicul de familie ce să facă? Iese din cabinet: du-te la hematolog. Care hematolog? Unde? E foarte complicat”.

Pentru locuitorii din zonele rurale, fiecare vizită la specialist presupune ore întregi pe drum, zile pierdute și cheltuieli de transport. Prof. Coriu a relatat că unii pacienți au amânat prezentarea la medic tocmai pentru că nu au avut bani de drum, subliniind că serviciile medicale și tratamentele devin inaccesibile dacă omul nu poate ajunge fizic la ele.

Printre soluțiile avansate la conferință se numără introducerea unor protocoale clare pentru rezultatele modificate, sprijin concret pentru orientarea pacientului și crearea unor trasee rapide către hematolog, astfel încât suspiciunile care nu reprezintă urgențe să fie evaluate în cel mult 14 zile, fără așteptări de luni de zile și drumuri inutile.

Lipsa datelor naționale și capcana investițiilor fără personal

Pe lângă traseul greoi al bolnavului, România nu deține statistici naționale complete care să arate câți oameni trăiesc cu cancere de sânge, cât durează stabilirea diagnosticului sau ce rezultate au tratamentele. În cazul leucemiei limfocitare cronice (LLC), de exemplu, estimările provin doar din activitatea unor centre sau a societăților profesionale, ceea ce nu poate suplini un registru național funcțional.

Fără aceste cifre, autoritățile și medicii nu pot identifica precis unde se produc blocajele și ce servicii necesită îmbunătățiri. Prof. univ. dr. Mihnea Zdrenghea a avertizat că digitalizarea pe hârtie nu rezolvă problema în lipsa finanțării și a oamenilor dedicați colectării și verificării informațiilor: „Putem cumpăra un soft, cel mai minunat soft, dar dacă nu are cine să bage datele, nu s-a întâmplat nimic”.

Medicul a propus lansarea unui proiect-pilot în trei până la cinci centre, conectat la Registrul Național de Cancer, cu personal dedicat și o evaluare după 12-18 luni înainte de extinderea la nivel național. Un astfel de instrument ar sprijini direct continuitatea îngrijirii și monitorizarea eficienței terapiilor.

Analiza de sânge care ridică suspiciunea și semnalele de alarmă

Primul indiciu al unei boli hematologice poate veni de la hemoleucogramă, o analiză uzuală care măsoară globulele roșii, globulele albe și trombocitele, putând semnala anemii ori creșteri sau scăderi anormale ale acestor celule. Medicul primar hematolog Daniel Coriu a descris-o drept „o analiză extrem de simplă și ieftină”, precizând însă că „totul trebuie să fie interpretat cum trebuie”, în corelație cu istoricul medical și cu starea clinică a pacientului.

De multe ori, primele manifestări sunt puse pe seama stresului, a muncii intense sau a vârstei. Dr. Daniel Coriu a enumerat simptomele care impun fără amânare un consult medical: „Oboseală nejustificată, fără o altă cauză evidentă, febră noninfecțioasă, infecții repetate, scăderi în greutate și transpirații nocturne fără explicație. Acestea sunt semne care pentru noi reprezintă un semnal de alarmă extrem de important”.

Tabloul simptomelor care nu trebuie ignorate mai include ganglionii măriți care nu dispar sau cresc în dimensiuni, vânătăile apărute din senin, sângerările neobișnuite, paloarea, amețelile, dificultățile de respirație și durerile osoase persistente. Deși astfel de semne pot avea și alte cauze, persistența, agravarea sau asocierea lor cer investigații. În plus, febra însoțită de alterarea severă a stării generale, hemoragiile importante, lipsa severă de aer sau slăbiciunea extremă reprezintă urgențe medicale imediate, frecvent întâlnite în leucemiile acute, unde starea pacientului se poate degrada rapid.

Diagnosticul de precizie: de la urgență maximă la „watch and wait”

Hemoleucograma singură nu pune diagnosticul. În funcție de suspiciune, hematologul recomandă examinarea frotiului de sânge, imunofenotipare, analize ale măduvei osoase, teste citogenetice și moleculare sau imagistică, esențiale pentru a identifica subtipul exact al bolii și tratamentul potrivit.

Cancerele hematologice se dezvoltă în celulele sângelui, măduva osoasă sau sistemul limfatic, perturbând formarea celulelor sanguine și imunitatea. Printre cele mai cunoscute sunt leucemiile (acute sau cronice, la nivelul sângelui și măduvei osoase), limfoamele (Hodgkin și non-Hodgkin, dezvoltate în sistemul limfatic, cu numeroase subtipuri) și mielomul multiplu (o afecțiune a plasmocitelor din măduva osoasă, implicate în producerea anticorpilor).

Ritmul de intervenție diferă radical de la o formă la alta. În timp ce unele limfoame agresive și leucemiile acute cer acțiune imediată, prof. univ. dr. Horia Bumbea a subliniat presiunea timpului în aceste cazuri: „În leucemia acută este esențial să am diagnosticul în aceeași zi. Vine pacientul, până seara trebuie să aibă diagnosticul complet - morfologic, imunofenotipic -, și trebuie să încep tratamentul”.

La polul opus se află leucemia limfocitară cronică (LLC), descoperită adesea întâmplător. Conform reperelor internaționale prezentate la conferință, între 70% și 80% dintre pacienții cu LLC nu au simptome la momentul diagnosticului, iar aproximativ o treime nu ajung niciodată să necesite tratament.

Pentru aceste cazuri cu evoluție lentă se aplică monitorizarea activă, cunoscută ca „watch and wait” (supraveghere și așteptare). Prof. Horia Bumbea a explicat că inițierea prematură a terapiei nu ajută pacientul: „Putem să trăim cu boala o perioadă, pentru că nu aducem niciun beneficiu dacă începem tratamentul prea devreme”. Medicul a precizat că această strategie nu înseamnă abandon sau lipsă de acțiune, ci urmărire periodică a analizelor, a ganglionilor, a splinei, a eventualelor anemii și a simptomelor, astfel încât tratamentul să pornească exact când devine necesar: „Ce ne dorim la o boală cronică este să controlăm boala”, păstrând totodată autonomia și calitatea vieții.

Tratamente moderne și nevoia de îngrijire aproape de casă

Opțiunile terapeutice pentru bolile hematologice s-au extins semnificativ în ultimii ani, incluzând chimioterapia, terapiile țintite, imunoterapia, anticorpii monoclonali, transplantul de celule stem sau combinații ale acestora. Alegerea terapiei depinde de riscul genetic, evoluția clinică și criteriile de progresie – chiar și în prezența unor factori de risc, tratamentul nu începe automat în lipsa semnelor de activitate a bolii.

Totodată, pentru bolile cronice, prof. Horia Bumbea a pledat pentru o colaborare strânsă între centrele medicale specializate și hematologii din apropierea locuinței pacientului, astfel încât controalele și o parte din tratamente să poată fi făcute mai aproape de casă, reducând deplasările costisitoare și obositoare.

Dincolo de statistici și analize: impactul asupra vieții pacientului

Momentul diagnosticului împarte viața pacientului în două, aducând teamă și nesiguranță. Prof. Daniel Coriu a reamintit dimensiunea umană a datelor medicale: „În spatele fiecărui număr pe care îl vedem acolo în statistică, de fapt e o viață, un destin, o problemă care își caută o rezolvare, tratament, și de ce nu, vindecare”.

Anka Mateescu, reprezentant al pacienților cu o experiență de circa 20 de ani în advocacy pentru persoanele cu leucemie, a atras atenția că reușita medicală nu se reduce la supraviețuire sau remisiune, ci depinde de felul în care omul își poate trăi viața în timpul și după încheierea terapiei. În leucemia acută, schimbarea este brutală, cu internări prelungite, tratamente agresive și rupere de familie. În LLC, în schimb, anii de monitorizare fără medicamente pot genera o anxietate constantă: „Dacă se agravează? Dacă data viitoare analizele vor fi mai rele? De ce nu primesc tratament?”.

Decizia terapeutică trebuie luată împreună cu medicul, după ce pacientul primește explicații clare despre testele sale, beneficii și reacții adverse. Prioritățile diferă de la un om la altul – de la continuarea muncii și timpul petrecut în spital, până la viața de familie sau fertilitatea pacienților tineri, aspect care trebuie discutat înaintea începerii tratamentului, cât timp mai există opțiuni medicale. Chiar și după rezultate bune, teama de recidivă, oboseala cronică și dificultatea revenirii la viața anterioară arată cât de important este ca îngrijirea să includă explicații, monitorizare coerentă și sprijin constant.

Explorează subiectele:

cancere hematologice hemoleucogramă leucemie


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi? / Picanterii de la Antena 3, dezvăluite de un fost jurnalist

2 „Du-te, femeie, acasă!” / Antena 3, amendată din nou de CNA pentru aberațiile lui Gâdea

3 O tranzacție care dă de gândit, și cu iz de Rusia, într-o zonă cu potențial militar

4 Tăcere după trilaterala Trump-Putin-Xi: ce prevede documentul publicat de China

5 Realitatea paralelă pe care o văd rușii la televizor. Ce au relatat propagandiștii Kremlinului despre întâlnirea Putin-Trump-Xi