Într-un interviu pentru Adevărul, Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova, explică diferențele-cheie dintre economiile Moldovei și României, statutul de țară candidată la UE și efectele sale asupra încrederii investitorilor, precum și cum funcționează „planul de creștere” al Moldovei (aprox. 1,9 mld. euro) ca pârghie de reforme și investiții.

Anca Dragu, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei din 22 decembrie 2023 și prima femeie care conduce banca centrală de la Chișinău, aduce în instituție o experiență de aproape trei decenii în economie, finanțe publice și sectorul bancar, acumulată în România, la FMI și Comisia Europeană.

Cum ați caracteriza situația actuală a economiei Republicului Moldova comparativ cu România? Care sunt principalele decalaje în măterie de stabilitate financiară și perspective de creștere?

Anca Dragu: Republica Moldova este o economie, o țară candidată. Asta este principala diferență între cele două economii. Este o țară candidată și sperăm să terminăm negocierile pentru aderare până în 2028 și până la sfârșitul acestei decade să fim și membri ai Uniunii Europene. Deci, asta este principala diferență între acele două economii. Și din acest statut decurg o mulțime de implicații: încrederea investitorilor, faptul că o țară membră a uniunii europene are deja toată legislația și toate practicile aliniate la regulile europene. Despre Republica Moldova ce știm este că tindem să fim acolo și că lucrăm, și că suntem în proces de aliniere. Deci asta este principala diferență între cele două economii. Sunt, desigur, ceva diferențe, în primul rând, ca dimensiune. Dar pot să vă spun că, dacă ne uităm la intermediere financiară, noi am crescut într-un an și ceva, am crescut destul de mult creditul către economia reală și am crescut de la circa 24% din PIB la 27% din PIB, pentru că am creat condițiile de a accelera intermediarea financiară, de a accelera creditarea în economie, adică am redus costul creditării în același timp, stabilitatea sectorului bancar este una foarte bună. De altfel, cu asta se poate lăuda și România, cu un sector bancar solid. Deci, principala diferență este în aceea de a fi țără-membră sau țără-candidată, dar țările-candidate, să ne amintim și de România înainte de aderare, beneficiază de acest încredere, spor de încredere și de o creștere mai rapidă decât țările care deja sunt de mulți ani membrii în acest club select.

România a trecut prin crize financiare și a avut mereu sprijinul Uniunii Europene și al instituțiilor internaționale. Care sunt diferențele de reziliență dintre cele două economii?

Anca Dragu: Principala reziliență, principalul element, este exact acest element de apartenență și instrumentele pe care Uniunea Europeană le are pentru statele membre și pentru statele candidate. Dar, ce vedem în ultima perioadă, acest sprijin extraordinar din partea FES-ului, din partea Uniunii Europene, și ca atare Moldova a primit acest plan de creștere. Este un plan similar cu PNRR-ul pentru statele membre. Semnificativ, ca valoare și care include aceste elemente, combinație de reforme și investiții, pentru a face economia mai rezistentă, mai rezilientă. Deci, noi suntem în acest proces de convergență și îmi place să vorbesc despre elemente care ne apropie și de România, și de Uniunea Europeană, mai mult decât de elemente care ne diferențiază. Și trebuie să spunem că planul de creștere pe care Republica Moldova-l are este de 1,9 miliarde, adică este peste 10% din PIB pentru anul acesta de exemplu, este o sumă semnificativă și care va avea această menire de a transforma economia prin, cum spuneam, combinația de reforme și investiții și de a face economia mai rezilientă, mai competitivă.

Crizǎ economică sau creștere?

Se vorbește despre o posibilă crize economică în Moldova. Care sunt indicatorii care vă îngrijorează cel mai mult în acest moment?

Anca Dragu: Nu se vorbește despre o criză economică. Dacă ne uităm la prognoza macro, ea arată de maniera următoare: La nivel global, să luăm nivelul global și mă uitam acum în ultima prognoză a FMI din iulie anul acesta. FMI vede pentru țările avansate, pentru Europa, o creștere de undeva de chiar sub 1% pentru 2025 și ceva mai bine pentru 2026. Țările emergente și ele sunt undeva la sub 3%, avem numai două economii cu un alt profil de creștere care se diferențiază. Deci, la nivelul global, la nivelul Europei, creșterea economică pentru 2025 este văzută, este prognozată undeva la circa 1%, să spunem. Pentru unele state, chiar state motor, creșterea este chiar de sub 0,5%. Prognozările sunt diferite. Diferă foarte mult. De ce? Tocmai din cauza incertitudinilor anului 2025, incertitudini în care vin din aceste conflicte în diferite părți ale lumii, din războiul tarifelor. Aceste sunt două elemente care fac ca prognozele pentru 2025 să fie destul de diferite de la o instituție la alta. Pentru Republica Moldova eu am convingerea că vom avea o creștere de peste 2%, undeva înspre 3% mai degrabă. Am văzut cifre diferite, dar noi ne bazăm în valorile noastre pe un element puternic, anume agricultura, care anul acesta arată mult mai bine decât anul trecut și ne așteptăm să vină cu un push, cu o contribuție pozitivă, semnificativă și cu o revenire a cererii interne. Deci, dacă mă întrebați pe mine, eu văd că în Republica Moldova creșterea economică va fi undeva de cel puțin 2,5% în 2025. De asemenea, să ne mai uităm la cifrele macro, avem inflația pe un trend descendent. Da, am avut la începutul anului un push inflaționist dintr-o, nu aș spune criză energetică, aș spune ultima etapă de reformă în domeniul energetic. Și am avut atunci și am beneficiat de sprijinul Comisiei Europene pentru a atenua impactul în factură pentru populații, în special. Dar acum inflația se temperează. Am ajuns, ultimele cifre sunt …vedem o inflație de 7,3% și ne așteptăm ca până la sfârșitul anului să reintrăm în coridorul de țintire a inflației. Tot anul trecut am fost în acest coridor de țintire și ne mâdrim cu acest lucru că ne ține de angajamentul pe care le avem vizavi de asigurarea stabilității prețurilor, chiar dacă foarte multe elemente nu țin de noi. Deci, macroeconomic, eu văd o situație bună și mai ales cu perspective și cu perspective bune.

Cum ar putea evolua inflația și cursul valutar în următoarele luni?

Anca Dragu: Inflația, cu singuranță, este pe acest trend descendent. Mai ales, vedem inflația de bază, care a scăzut semnificativ. Vedem, de asemenea, costul creditelor bancare care s-a redus semnificativ și ca atare vedem activitatea de creditare care se păstrează destul de serioasă, puternică. Interesant este că și în perioada …în primele trei luni ale anului în care acest push inflaționist pe care l-am resimțit …băncile nu au transferat asupra costurilor de creditare. Asta a însemnat că au înțeles că este un factor total izolat, sezonier, care se va atenua. Deci, noi așteptăm o continuare a procesului de dezinflație până la sfârșitul anului și pentru tot anul 2026. Nu facem prognoze despre cursul valutar, pentru că noi avem un regim valutar de flotare, dar, după cum vedeți, cursul este stabil.

Istoric, crizele economice au alimentat o polarizare politică. În Moldova, o situație precară poate fi folosită de forțele proruse. Care este percepția dumneavoastră asupra acestui risc?

Anca Dragu: Evoluția economică pe care țara o cunoaște în ultimii ani cred că este de netăgăduit. Și această evidență face ca ceea ce spuneți dumneavoastră, percepții, decizii pe bază a unor percepții-emoții, să fie mai puțin probabile sau mai puțin prezente. Vedem, pe de-o parte, lucruri pozitive care s-au întâmplat în economie. Vedem încrederea investitorilor și investitori care vin în ciuda faptului că avem un război la graniţă, că există, cum spuneam, zone de conflict şi multe incertitudini, dar vedem că în continuare încrederea investitorilor în economia Moldovei se păstrează. Şi acesta cred că este un barometru foarte bun. Arată că da, ceea ce se întâmplă, lucrurile pozitive, ele sunt percepute. Cred că acest mesaj se întâmplă și la nivelul populației și ca atare alte încercări de manipulare sunt, să zic așa, de mai puțin succes.

Cum poate Banca Națională a Moldovei să mențină stabilitatea și încrederea populației în moneda națională pentru a limita spațiul de manevră al propagandei externe?

Anca Dragu: Obiectivul nostru, mandatul nostru principal este acela de asigurare a stabilității prețurilor. De asemenea, avem mandat în ceea ce privește supravegherea bancară, stabilitatea financiară, suntem reglementatori și pentru piața asigurărilor. Încercăm în toate aceste domenii să ne facem treaba cât mai bine. Şi chiar reușim. Dar lucrăm foarte mult și cu elemente mai soft, comunicare și transparență. Sunt două elemente la care ținem foarte mult. Vrem să fim cât mai aproape de publicul larg, de cetățeni, să înțeleagă oamenii mai bine cu ce ne ocupăm. Suntem implicați în tot felul de acțiuni de comunicare, de transparență, de educație financiară. Suntem foarte preocupați de acest subiect pentru că așa putem să ne asigurăm că populația, firmele, au acces la serviciile financiare, iar serviciile financiare asigură o mai bună calitate a vieții. Deci, suntem conștienți de rolul nostru și suntem conștienți de faptul că o bancă centrală solidă dă tonul într-o economie și ne mândrim cu acest lucru. Cum spuneam, în sectorul bancar avem prezența majoritară a investitorilor din Uniunea Europeană, avem un sector bancar bine capitalizat, lichid, avem servicii financiare de calitate. Am lansat, de curând, uitați-vă ca un element de faptul că produsele noastre și acțiunile noastre sunt apreciate și validate de public, am lansat în martie 2024, plățile instant. Se cheamă MIA în Republica Moldova și au un succes extraordinar. Unul din trei cetățenii ai țării folosește plățile instant. Avem deja 9 milioane de tranzacții până la zi, aproape 9 miliarde de lei tranzacționați prin plățile instant. Și băncile, dar cetățenii, dacă mergeți la un târg, dacă mergeți la piață și nu aveți la dumneavoastră cash, s-ar putea să fiți întrebati, da, nu am nicio problemă, dacă aveți MIA, puteți să achitați prin MIA. Asta pentru noi este o foarte mare bucurie și este o validare a faptului că, da, lansăm produse care atrag încrederea și a sectorului bancar, pentru că a fost alături de noi, dar și a populației.

În ce măsură depinde Moldova în 2025 de sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundului Monetar Internațional? Cum reușiți să mențineți echilibrul între autonomie și sprijin extern?

Anca Dragu: Noi, în primul rând, ne uităm la sprijinul dinspre Uniunea Europeană și FMI, desigur Banca Mondială, în ceea ce privește reformele pe care trebuie să le facem, schimbările pe care trebuie să le aducem în economie, să ne asigurăm că acest proces de convergență, că prinderea de la urma a statelor vestice se întâmplă. Deci pe noi asta ne interesează și de aceea suntem implicați, cum vă spuneam, în acest plan de creștere, gros plan și relația foarte bună pe care o avem cu Comisia Europeană și cu FMI. Financiar, da, sunt și resursele financiare, dar pe noi ne interesează, în primul rând, elementele care ne ajută să construim o economie mai bună, mai rezilientă. Sprijinul extern vine pentru …este sprijin …pentru că vine cumva pentru a asigura că suntem o economie mai competitivă, mai rezilientă. Nu vine cu anumite constrângeri, cu anumite restricții. Poate că, uneori, reformele sunt mai puțin populare, dar suntem... suntem conștienți că trebuie să continuăm pe această cale de a construi o economie mai rezistentă.

Mesajul pentru investitori

Dacă ați avea un mesaj pentru investitorii din România, care ar fi principalele argumente pentru a-i convinge că Moldova rămâne un loc sigur pentru investiții?

Anca Dragu: Cred că Moldova este o destinație ideală pentru investiți în această perioadă. Eu tot spun că cine nu investește acum în Moldova, va regreta peste 5 ani, peste 10 ani. Și cel mai bun exemplu este chiar România. Ce s-a întâmplat cu investițiile și randamentele în România, înainte de aderare, după aderare, știu foarte bine că cei care au avut încredere în România și au investit atunci, au avut câștiguri extraordinare. că economia României este cel mai bun exemplu când vine vorba despre creșter spectaculoasă, despre creșterea standardului de viață, despre... Da, se putea mai bine, se putea și mai bine, probabil că au mai fost și erori. În dialogul pe care mulți cetățeni, specialiști, experți, investitori care vin din România în Moldova, se știți că ei asta spun: atenție, noi vrem să auziți de la noi și ce să nu faceți cum am făcut noi, cum să nu repetați anumite erori pe care românii le-au făcut. Dar, da, principalul argument este că profilul acesta spectaculos de creștere pe care l-a avut România se regăsește și se va regăsi și în Republica Moldova. Sunt absolut convinși de acest lucru. Toate ingredientele sunt aici.