Investigația anticorupție care zguduie în prezent Ucraina a avansat mai sus decât oricare alta în timpul mandatului lui Volodimir Zelenski – și inevitabil, mai aproape de președinte. Pentru o societate obosită de război, dar și de promisiuni repetate privind „curățarea sistemului”, noile dezvăluiri readuc în prim-plan o întrebare veche: cât din anticorupția promisă este reală și cât este doar retorică?

Era trecut de ora două dimineața când Timur Mindici, fost partener de afaceri al lui Zelenski, traversa granița în Polonia. Câteva ore mai târziu, acasă, detectivii descindeau în locuința lui, într-una dintre cele mai ample operațiuni anticorupție derulate în Ucraina în ultimii ani. Aproximativ 70 de locații au fost percheziționate, cinci persoane au fost reținute, iar Mindici – unul dintre principalii acuzați – rămâne în afara țării.

„A fost avertizat?” întreabă, în fața camerelor, Semen Krivonos, directorul Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU). O întrebare simplă, dar cu implicații grele. Mindici nu a putut fi contactat.

Un scandal care atinge nervul sensibil al Ucrainei: corupția în vreme de război

Pentru ucrainenii care îndură al treilea an de invazie rusă, acuzațiile sunt un afront direct. În timp ce oamenii obișnuiți donează pentru drone, mașini sau veste antiglonț, detaliile din anchetă conturează o altă realitate: una în care funcționari și oameni de afaceri ar fi continuat să stoarcă bani din sistem, scrie The Wall Street Journal.

Potrivit NABU, Mindici ar fi condus o „organizație criminală” care a deturnat circa 100 de milioane de dolari din Energoatom, compania de stat din domeniul nuclear. Schema descrisă de anchetatori este clasică: contractorii ar fi fost presați să plătească 10–15% din valoarea contractelor ca „taxă de protecție”. Cei care refuzau, riscau să piardă contractele.

Energoatom a transmis că evaluează procedurile interne și promite transparență.

Zelenski nu apare în dosar și nu este acuzat de nicio faptă. Biroul său a refuzat comentariile.

Dar pentru opinia publică, întrebarea nu este doar juridică. Este politică. Este morală. Cât de aproape se află președintele de vechile rețele? Și cât de departe este dispus să meargă pentru a le demonta?

Furia publică, alimentată de lipsuri și de imagini cu valize de bani

Înregistrările audio făcute publice – discuții despre mutarea unor sume mari de numerar – au inflamat societatea. Mai ales acum, când întreruperile de curent lasă case întregi fără căldură, iar țara încearcă să repare infrastructura energetică lovită de bombardamente rusești. Potrivit NABU, unele lucrări de protecție a instalațiilor energetice ar fi fost amânate pentru a obține mită suplimentară.

Pe plan extern, momentul este la fel de riscant. În timp ce Washingtonul își calculează sprijinul pentru Ucraina, acuzațiile de corupție din cercul apropiat al lui Zelenski riscă să alimenteze tabăra scepticilor.

Zelenski încearcă să recâștige inițiativa

Președintele a reacționat rapid. A cerut demisia a doi miniștri – unul dintre ei suspectat în schema Energoatom – și a impus sancțiuni împotriva lui Mindici și a altor oameni de afaceri. A lansat o auditare amplă a companiilor de stat și a promis reorganizarea Ministerului Energiei.

„Este absolut inacceptabil ca în această perioadă să existe scheme în sectorul energetic. Oricine subminează statul va răspunde”, a spus Zelenski într-un mesaj public.

Activista Daria Kaleniuk avertizează însă că miza este mai mare decât demiterea unor oficiali: „Zelenski poate deveni Winston Churchill al Ucrainei, dar doar dacă se rupe clar de vechile practici. Dacă încearcă să-și salveze prietenii, va pierde tot.”

O luptă veche în Ucraina, cu instituții noi – și cu rezistență veche

Corupția a fost subiect exploziv în Ucraina încă din 1991. Revoluția din 2014 a fost alimentată tocmai de furia față de abuzurile elitei politice. Rezultatul direct al acelei revolte a fost crearea NABU, cu sprijinul FBI.

Zelenski a venit la putere în 2019 cu o platformă anticorupție. A lansat apeluri publice către cetățeni să reclame abuzuri, a creat o instanță specializată și a permis anchetarea unor figuri influente, precum oligarhul Ihor Kolomoiski.

Totuși, pe parcursul mandatului, apar tot mai multe semne de presiune asupra instituțiilor independente. În 2020, o anchetă care viza un apropiat al președintelui a fost mutată de la NABU la Procuratura Generală, o decizie văzută larg ca protecție politică. Dosarul a fost ulterior închis.

În vara acestui an, tensiunile au explodat. Un detectiv NABU, Ruslan Magomedrasulov, a fost arestat de SBU sub acuzația de colaborare cu Rusia – acuzație pe care avocații săi o consideră inventată pentru a neutraliza investigația Energoatom. A doua zi, Parlamentul a adoptat o lege care slăbea independența NABU, lege semnată imediat de Zelenski. Protestele publice masive l-au forțat însă să dea înapoi.

Directorul NABU spune acum că fără acea revenire asupra deciziei, operațiunea „Midas”, din care face parte și cazul Energoatom, nu ar fi existat niciodată.

Fugă, bani mutați în străinătate și un dosar care se ramifică

Anchetatorii susțin că banii deturnați au fost dispersați în mai multe țări, folosiți pentru achiziții imobiliare și alte active.

Într-o înregistrare, complici discută despre un transfer de 6 milioane de dolari către Mindici în Elveția, unde acesta ar fi cumpărat o casă.

Mindici a părăsit Ucraina legal. Investigatori nu au alertat grănicerii, invocând riscul scurgerilor de informații.

NABU spune că operațiunea continuă și că toți suspecții vor fi identificați.