Așa o fi?/Dunărea, la un nivel aproape record de scăzut, în ciuda ploilor abundente din România
Nivelul Dunării înregistrează valori alarmant de scăzute pe sectorul românesc, apropiindu-se de minimele istorice, în ciuda precipitațiilor abundente căzute în România în luna iulie. Specialiștii explică acest paradox prin deficitul major de apă din întregul bazin hidrografic al fluviului, din amonte, care influențează decisiv debitul la intrarea în țară.
Nivelul fluviului Dunărea a atins cote extrem de scăzute, aproape de minimele istorice, afectând navigația și ecosistemele acvatice. Situația este cu atât mai paradoxală cu cât în România, luna iulie a fost una dintre cele mai ploioase din ultimii ani. Explicația se află în complexitatea bazinului hidrografic al fluviului, conform unei analize a specialiștilor Meteoplus .
Dunărea, al doilea fluviu ca lungime de pe continentul european, își are izvorul în Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald) din sud-vestul Germaniei, la confluența pâraielor Brigach și Breg. Pe parcursul său de aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, fluviul străbate sau delimitează teritoriul a 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Bazinul său hidrografic vast, de aproape 820.000 km², se extinde pe teritoriul a 19 țări europene, iar debitul său depinde de aportul considerabil al numeroșilor săi afluenți, printre care se numără Inn, Drava, Sava, Tisa, Morava, Prut, Olt, Siret și Jiu. Acești afluenți adună apele din regiuni precum Alpi, Carpați, Balcani și câmpiile Europei Centrale.
În ciuda ploilor abundente înregistrate în România în luna iulie, cu peste 100-150 l/mp, și chiar mai mult, în multe zone din sudul țării, aceste precipitații nu pot compensa deficitul hidrologic general. Cauza principală a nivelului scăzut al Dunării rezidă într-un deficit sever de precipitații care a afectat, în ultimele luni, cea mai mare parte a bazinului hidrografic din amonte. Țări precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia s-au confruntat cu valuri repetate de caniculă și perioade prelungite fără ploi semnificative. Temperaturile record și seceta accentuată din aceste regiuni au redus drastic aportul de apă al principalilor afluenți, determinând un debit redus al Dunării la intrarea în România.
Conform specialiștilor, debitul Dunării pe sectorul românesc se apropie de valori minime istorice pentru această perioadă a anului, comparabile cu cele înregistrate în timpul marilor secete din deceniile trecute. Nivelul scăzut al fluviului are deja consecințe negative asupra navigației, a ecosistemelor acvatice și a producției de energie. În anumite sectoare, au apărut bancuri de nisip care diminuează semnificativ adâncimea șenalului navigabil.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o prognoză hidrologică pentru intervalul 31 iulie, ora 07:00 – 6 august, ora 07:00, indicând o ușoară scădere a debitului Dunării la Baziaș (intrarea în țară), până la 1.450 m³/s. Această valoare este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie periculos de mult de minimul istoric de 1.400 mc/s înregistrat în 1985.
Referitor la evoluția pe termen mai lung, INHGA estimează că debitul Dunării la intrarea în țară se va menține relativ staționar în jurul valorii de 1.450 m³/s până în jurul datelor de 10-12 august. Această stabilitate este anticipată ca urmare a precipitațiilor prognozate în bazinul superior al Dunării, în special în bazinele hidrografice ale afluenților din Austria. După data de 12 august, este așteptată o creștere treptată a debitelor până la sfârșitul lunii, cu o probabilitate și amplitudine mai mare după 24 august.
Cu toate acestea, perspectivele generale nu sunt îmbucurătoare pe termen scurt. Prognozele meteorologice indică un deficit continuu de precipitații în mare parte din bazinul superior și mijlociu al Dunării în următoarele săptămâni, ceea ce sugerează o refacere lentă a debitului. Chiar și cu ploi în România, acestea nu vor fi suficiente pentru a compensa lipsa apei din țările situate în amonte, de unde provine cea mai mare parte a volumului fluviului. Situația actuală subliniază că Dunărea este un sistem hidrologic european, iar nivelul său este determinat de condițiile meteorologice din întregul său bazin hidrografic, nu doar de vremea locală din România.
Explorează subiectele:
