Însă, înainte de analiza medicală, profesorul a încercat să stabilească un punct comun de plecare: „Hai să ascultăm câteva fragmente din Boléro!”. Rezultatul a fost un șoc cultural neașteptat: o liniște totală. Niciunul dintre zecile de viitori medici nu a recunoscut celebra compoziție, nici din filme, nici din sport sau din cultura generală de bază.

„Am dat play încredințat fiind că pornesc de la un punct comun, un fel de abecedar al culturii noastre. Și, în amfiteatru? Liniște totală. I-am întrebat dacă au mai auzit piesa. Am întrebat din nou. Și iar, cu o mică urmă de neîncredere pe care n-am putut s-o ascund. Niciunul, dar absolut niciunul, n-a recunoscut muzica. Nici de la patinaj, nici din filme, nici din vreo adaptare modernă. Boléro pur și simplu nu exista pe harta lor muzicală. Momentul acela m-a scos din ritm și m-a făcut să-mi recalibrez perspectiva”, povestește dr. Richard Constantinescu.

Cum a reacționat un profesor de Istoria Medicinei de la Iași când a aflat că studenții săi habar nu au ce este Bolero-ul lui Ravel Dr. Richard Constantinescu, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Foto: arhivă personală

Departe de a cădea în capcana criticii aspre la adresa „generației de azi”, Dr. Constantinescu a ales o interpretare mult mai nuanțată a acestui vid de memorie colectivă. El a explicat pentru Libertatea faptul că tinerii de 19-20 de ani nu duc neapărat lipsă de cultură, ci trăiesc într-o „altfel de arhitectură sonoră”, dictată de feed-uri personalizate și algoritmi care fragmentează experiența umană.

Profesorul observă cu finețe că, în timp ce generațiile vechi împărțeau un spațiu mediatic unitar, tinerii sunt captivi în nișe digitale: „Cultura comună nu ne mai invadează sufrageriile ca un flux de neoprit. A devenit mai degrabă o grădină neștiută, înspre care noi, cei care am locuit-o, avem plăcerea de a le deschide poarta”.

„Generațiile noastre, crescute înainte de era platformelor digitale, au avut un spațiu mediatic destul de unitar: radio la grămadă, televizor cu program fix, emoții sportive împărtășite la aceeași oră, de întreaga scară a blocului. Din amestecul acesta se nășteau referințe care deveneau aproape obligatorii. Boléro era pur și simplu în aer, la propriu! Tinerii de 19-20 de ani, însă, locuiesc într-o cu totul altă arhitectură sonoră. Muzica ajunge la ei prin feed-uri personalizate, playlisturi algoritmice și recomandări croite pe preferințele lor anterioare”, spune el.

Cum a reacționat un profesor de Istoria Medicinei de la Iași când a aflat că studenții săi habar nu au ce este Bolero-ul lui Ravel Dr. Richard Constantinescu, arhivă personală

Ironia sorții face ca însăși structura Bolero-ului — repetitivă, hipnotică și obsesivă — să oglindească mecanismele prin care rețelele sociale îi captivează astăzi pe studenți.

Profesorul ieșean subliniază că repetiția din opera lui Ravel ar fi putut fi un simptom clinic, o „perseverare frontală”, exact așa cum algoritmii de astăzi sacrifică diversitatea de dragul retenției.

În final, concluzia doctorului este una plină de empatie pedagogică: în lumea fărâmițată de azi, punțile culturale nu mai apar de la sine. „Astăzi, ele se edifică piesă cu piesă, prin povești spuse cu răbdare și fără îmbufnare”, conchide acesta, potrivit Libertatea .

*****

Cristian Tudor Popescu critică luni, într-un mesaj postat pe Facebook excursia celor 28 de elevi români blocați de sâmbătă în Dubai, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

„Ce mama dracului caută 28 de elevi de gimnaziu, împreună cu două profesoare, în Dubai? Nu era previzibil, de vreo lună încoace, atacul Israel-SUA asupra Iranului, întinderea războiului în tot Orientul Mijlociu?”, a scris gazetarul în postarea de pe Facebook.

Elevii și profesoarele din Vrancea au călătorit în Emiratele Arabe Unite într-o „deplasare privată în scop cultural”, a transmis inspectoarea generală din județ pentru HotNews.

„Și ce să vadă școlarii în Dubai? Ce obiective culturale, ce muzee, ce monumente sunt acolo? Burj al-Arab 7 stele? Pisi la Plajă? Gigălăi? Arabi, și alte naționalități, împovărați de bani? Urmăriți internațional? Ciocolată Dubai?”, a mai scris CTP.

„Elevii și profesoarele sunt din Focșani. Până să viziteze Dubaiul, se vor fi dus să vadă ansamblul Brâncuși? Ce-i drept, e mai greu de ajuns din Focșani în Târgu Jiu decât în Orient…”, a mai scris gazetarul în postare.

Elevi români blocați în Dubai

Un grup de 28 de elevi și două însoțitoare din Vrancea sunt blocați în Dubai, după ce zborurile de pe aeroporturile din acea zonă au fost anulate, în urma atacului SUA-Israel asupra Iranului și a ripostei regimului de la Teheran.

„Am vorbit aseară (n. red.: sâmbătă seara) cu doamna Harasim (n. red.: una dintre însoțitoarele copiilor), care nu este cadru didactic în sistemul de stat. A organizat o deplasare privată în scop cultural cu 28 de elevi din județul Vrancea. Acum sunt în siguranță și comunică permanent cu reprezentanții Consulatului României. Nu am alte detalii”, a declarat Livia-Silvia Marcu, inspectoarea școlară generală de la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vrancea.

Site-ul de știri locale „ Actualitatea Vrânceană ” scrie că este vorba despre un grup de copii din clasele V-XI. Conform aceleiași surse, excursia este organizată de Centrul de limbă engleză din Focșani, coordonat de Ligia Harasim, și nu are legătură cu instituțiile școlare din Vrancea. Pe lângă Harasim, copiii mai sunt însoțiți de încă o persoană.