Avertisment discret de la Pentagon: ce țări din Europa sunt rugate să nu mai provoace Rusia
Pe măsură ce administrația Trump încearcă să deschidă calea către un acord de pace pentru oprirea războiului din Ucraina, Washingtonul face presiuni diplomatice asupra aliaților săi europeni. Oficialii Pentagonului le-au cerut recent mai multor state NATO, în special țărilor baltice, să își îmblânzească discursul public la adresa Moscovei, avertizând că o retorică prea agresivă ar putea periclita securitatea întregului continent.
Schimbarea de ton solicitată de Statele Unite vine pe fondul unei noi strategii prin care administrația Trump încearcă să obțină o soluție negociată pentru conflictul din Ucraina. Potrivit Agerpres, acest demers diplomatic implică o abordare dublă: pe de o parte, Moscovei i se oferă stimulente, cum ar fi o eventuală relaxare a sancțiunilor, iar pe de altă parte, asupra Kievului se exercită presiuni pentru a înceta loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia.
În acest context delicat, reprezentanții Pentagonului au folosit întâlnirile bilaterale din ultimele săptămâni pentru a sfătui mai mulți membri ai Alianței Nord-Atlantice să își tempereze declarațiile referitoare la pericolul rusesc. Conform informațiilor furnizate sub protecția anonimatului de patru surse — trei oficiali europeni și unul american —, Washingtonul consideră că anumite ieșiri publice ale liderilor de pe continent au subminat, de fapt, arhitectura de securitate europeană.
Statele vizate direct de aceste recomandări sunt Estonia, Letonia și Lituania, deși rămâne neclar dacă mesaje similare au fost transmise și altor capitale europene. Toate cele patru surse au ținut să precizeze că discuțiile s-au purtat pe un ton neconflictual.
Un rol central în transmiterea acestor mesaje l-a avut Elbridge Colby, responsabilul Pentagonului pentru politica de apărare și un actor-cheie în actualul proces de reevaluare a prezenței militare americane pe continentul european. Potrivit uneia dintre surse, care a vorbit pentru Reuters, Colby i-a atras atenția recent unui oficial baltic că rușii nu ar trebui „provocați”.
Mai exact, oficialii americani au fost deranjați de afirmațiile unor lideri europeni care au sugerat că stagnarea frontului din Ucraina a adus Moscova într-o situație fără ieșire, forțând-o să recurgă la gesturi tot mai disperate. Colby a indicat drept un exemplu de retorică neconstructivă descrierea Rusiei ca fiind „încolțită ca un șobolan”. Deși nu este cert la cine s-a referit exact oficialul american, declarația amintește de o ieșire publică de la finalul lunii septembrie a premierului estonian Kristen Michal. Acesta l-a catalogat pe Vladimir Putin drept un „șobolan încolțit”, argumentând că liderul de la Kremlin apelează la acte de sabotaj în Europa tocmai pentru că armata sa s-a împotmolit în Ucraina.
De altfel, în cadrul unei alte întrevederi recente, o delegație din Estonia a fost îndemnată de oficialii Pentagonului să manifeste mai multă prudență în declarații. Persoana care a dezvăluit această discuție nu a putut preciza dacă americanii au reclamat o afirmație punctuală.
Aceste intervenții ale Washingtonului scot la iveală o falie de opinie în interiorul NATO privind modul optim de comunicare publică în fața amenințării unei Rusii tot mai agresive. Într-un moment în care Moscova pare să își intensifice operațiunile clandestine de sabotaj pe teritoriul european — acuzații pe care Kremlinul le neagă vehement —, aliații sunt împărțiți. O tabără din rândul oficialilor occidentali consideră că exagerarea pericolului rusesc nu face decât să ajute Kremlinul, al cărui scop este tocmai inducerea fricii și erodarea sprijinului pentru Ucraina. De cealaltă parte, există voci care susțin că guvernele europene au datoria să fie complet transparente cu propriii cetățeni, pentru a justifica alocarea de resurse și sacrificiile necesare ținerii Rusiei la distanță.
Contactat pentru a oferi un punct de vedere pe marginea acestor informații, un reprezentant al Pentagonului a evitat un răspuns direct, declarând doar: „Discuțiile private dintre aliați rămân private. Prin urmare, nu vom comenta aceste afirmații”. La rândul lor, oficialii NATO au refuzat să comenteze subiectul, în timp ce ministerele Apărării din Estonia, Letonia și Lituania nu au oferit niciun răspuns solicitărilor presei.
Explorează subiectele:

