Vladimir Putin amenință Europa cu un război fără învingători, după apelul surpriză al liderilor nordici
Deși susține oficial că Moscova nu caută un conflict armat cu bătrânul continent, liderul de la Kremlin a ținut să avertizeze că o eventuală escaladare va avea urmări devastatoare pentru toate taberele implicate. Potrivit publicației britanice The Independent , președintele rus a subliniat că statele occidentale nu au reușit până în prezent să-și atingă scopul de a provoca o înfrângere strategică Rusiei.
Vladimir Putin, liderul rus Foto: EPA-EFE
„În primul rând, suntem pregătiți, dar nu ne dorim un război cu Europa. Iar dacă cineva își dorește acest lucru, atunci să se pregătească”, a punctat Vladimir Putin. Acesta a adăugat un avertisment categoric: „Dacă lucrurile vor merge prea departe, nu vor exista deloc câștigători. Nimeni să nu uite acest lucru”.
Avertisment privind navigația în Marea Baltică
Pe fondul tensiunilor amplificate de conflictul din Ucraina, liderul de la Kremlin a abordat și subiectul sensibil al securității maritime. El a atras atenția că impunerea unor eventuale restricții asupra comunicațiilor și navigației în Marea Baltică ar putea declanșa o escaladare periculoasă.
Putin a comparat o astfel de ipoteză cu crizele din alte puncte fierbinți ale globului: „Vrea cineva să se ajungă în Marea Baltică la aceeași situație ca în Golf sau în Strâmtoarea Ormuz? Nu știu. Noi nu ne dorim acest lucru, dar vom răspunde oricărei provocări”.
Telefonul de 90 de minute care a divizat capitalele europene
Declarațiile belicoase ale președintelui rus au survenit în urma unei convorbiri telefonice de o oră și jumătate, desfășurată marți, 27 octombrie. Dialogul a fost inițiat de președintele finlandez Alexander Stubb și de prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, având ca teme centrale războiul din Ucraina, șansele unui acord de pace și deblocarea negocierilor.
Precizând că demersul a fost făcut strict în numele celor două țări nordice, și nu al întregii Europe, Alexander Stubb a apărat decizia de a lua legătura cu Kremlinul, reamintind totodată că Helsinki și Oslo își mențin sprijinul pentru Kiev.
„Discuția a fost sinceră și consistentă. Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securității noastre și a securității europene în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuții directe”, a explicat șeful statului finlandez.
În completare, premierul Jonas Gahr Støre a pus accentul pe nevoia urgentă de a calma spiritele: „Războiul implică pierderi umane și materiale enorme. Suferința și distrugerile vor afecta generații întregi. În cadrul convorbirii, am subliniat importanța dezescaladării”.
Ruperea izolării diplomatice a lui Putin de către cei doi lideri a stârnit însă nemulțumiri pe continent, în condițiile în care majoritatea oficialilor occidentali au refuzat dialogul direct cu Moscova după invadarea Ucrainei. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a remarcat că Rusia nu dă semne că ar vrea pacea și a criticat acțiunea solitară a vecinilor nordici: „Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc ca fiecare să acționeze pe cont propriu”.
La rândul său, premierul Suediei, Ulf Kristersson, s-a arătat sceptic că un astfel de dialog ar putea produce rezultate, menționând că restul liderilor europeni nu au fost înștiințați în prealabil. O reacție a venit și din partea premierului polonez Donald Tusk, care le-ar fi transmis omologilor săi că asemenea inițiative impun „prudență și vigilență absolute”.
În contrast cu reacțiile din UE, Kievul a primit vestea favorabil. Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sybiha, a confirmat că apelul telefonic a fost coordonat cu autoritățile din țara sa: „Salutăm un asemenea sprijin activ pentru eforturile noastre diplomatice și pentru procesul de pace”.
Atac sângeros în Dnipro și scenarii de război în Marea Britanie
Chiar în ziua în care Vladimir Putin vorbea despre un eventual conflict cu Europa, armata rusă a comis un nou atac sângeros în Ucraina. O dronă dotată cu motor cu reacție a lovit două trenuri de călători staționate într-o gară din orașul Dnipro. Bilanțul comunicat de autoritățile locale indică cel puțin 13 morți și zece răniți, atacul fiind catalogat drept „îngrozitor” de către președintele Volodimir Zelenski.
În paralel cu amenințările Moscovei, la Londra se discută tot mai apăsat despre pregătirea pentru un conflict major. Într-un text publicat pe 24 octombrie în The Telegraph, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a atras atenția că adversarii Regatului Unit ar putea fi gata de un atac în anul 2030, motiv pentru care țara trebuie să se pregătească de un potențial război în următoarele 1.000 de zile. Pe acest fond, executivul de la Londra a sfătuit populația să își facă rezerve de apă îmbuteliată și conserve.
Totodată, joi, în prima sa luare de poziție majoră după părăsirea guvernului, parlamentara laburistă Rachel Reeves, fost ministru britanic de Finanțe, a somat Bruxellesul să confişte activele rusești înghețate, a căror valoare se ridică la 175 de miliarde de lire sterline. Reeves a subliniat că „acum este momentul să acționeze” pentru a susține apărarea Ucrainei, care suferă din cauza unui deficit financiar sever, în contextul în care liderul de la Casa Albă, Donald Trump, face presiuni asupra Kievului pentru a încheia o înțelegere cu Kremlinul.
Explorează subiectele:
