Experimente Starlink în bazele MApN de lângă Brașov?
Timp de șase luni, compania SpaceX a miliardarului Elon Musk a efectuat măsurători în două baze militare de lângă Brașov, fără a plăti vreun leu statului român și fără existența unui acord scris între instituțiile implicate. Demersul, intermediat de ANCOM și Ministerul Apărării, a avut ca scop susținerea unui lobby la ONU pentru modificarea legislației internaționale în favoarea rețelei de sateliți Starlink.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Ministerul Apărării Naționale (MApN) au permis companiei SpaceX să deruleze teste în condiții reale pe teritoriul României. Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de DeFapt.ro, aceste măsurători s-au desfășurat în două baze militare situate în apropierea Brașovului.
Scopul acestor experimente a fost de a demonstra că rețeaua Starlink poate funcționa fără a perturba sateliții geostaționari, inclusiv pe cei cu destinație militară. Miza finală a companiei lui Elon Musk este obținerea unei puteri mai mari pentru propriii sateliți. În urmă cu doi ani, liberalul Pavel Popescu, vicepreședinte al ANCOM, anunța că România va face lobby la Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru schimbarea reglementărilor în comunicațiile satelitare, o modificare de pe urma căreia SpaceX ar fi unicul beneficiar.
Negocieri la București și experimente fără documente semnate
În vara anului 2024, trimișii lui Elon Musk au venit la București pentru a negocia organizarea testelor și pentru a obține sprijinul statului român în vederea modificării legislației Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) – organismul ONU care reglementează global acest sector. Până în prezent, compania nu a primit această susținere oficială.
Proiectul a fost gestionat de vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, care a organizat mai multe întâlniri între reprezentanții SpaceX și specialiștii în comunicații din cadrul ANCOM și MApN, cele două instituții al căror acord era necesar. Conform unui comunicat al ANCOM , viziunea SpaceX era de a proba că „sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink pot funcționa fără a interfera cu rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd)”.
Deși Starlink Internet Services Limited deține licențe în România încă din 3 martie 2022 – atât pentru servicii publice de comunicații în benzile 14.00 – 14.50 GHz (Pământ – spațiu) și 10.70 – 12.75 GHz (spațiu – Pământ), cât și pentru stații de sol gateway în benzile 27,5 – 29,1 GHz, 29,5 – 30,0 GHz (Pământ – spațiu), respectiv 17,8 – 18,6 GHz și 18,8 – 19,3 GHz (spațiu – Pământ) –, aceste documente nu acopereau legal și efectuarea unor teste experimentale. Cu toate acestea, ANCOM a invocat drepturile conferite de aceste licențe pentru a aproba demersul.
Mai mult, între cele trei părți nu a fost parafat niciun document oficial. „Vă comunicăm faptul că între SpaceX, MApN și ANCOM discuțiile s-au derulat în cadrul experimentului fără a fi semnat un act special, aprobarea efectuării de măsurători pe o durată de șase luni în România începând cu data de 24.07.2024”, a precizat ANCOM, la solicitarea DeFapt.ro.
Costuri zero pentru SpaceX pe terenurile Armatei
Pe 2 octombrie 2024, printr-un comunicat de presă , ANCOM afirma că „a instalat în România, în perioada 23 - 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd” în condiții reale, primul de acest fel din lume”. Întrebată de DeFapt.ro despre costurile achiziției acestor echipamente, instituția nu a oferit detalii despre aparatură, menționând doar cheltuieli de 1.739 de lei (aproximativ 350 de euro) pentru cazarea, masa și transportul angajaților la locul testelor.
Ulterior, vicepreședintele Pavel Popescu a clarificat că aparatura aparținea, de fapt, companiei americane și că statul român nu a încasat niciun ban.
„Starlink nu a plătit nimic. Nu au avut ce să plătească către ANCOM pentru că și-au folosit echipamentele lor. Nu sunt echipamentele ANCOM. Rolul ANCOM a fost să facă niște măsurători în zona respectivă pe comunicațiile din zonă. Să descoperim dacă pe zona respectivă există comunicații ce pot fi perturbate”, a declarat Pavel Popescu.
Acesta a confirmat că operațiunea s-a desfășurat în zona Brașovului, explicând mecanismul tehnic al procedurii derulate în bazele MApN:
„Ministerul Apărării a pus la dispoziție două baze, unde practic ei (SpaceX – n.r.) au făcut o chestie foarte simplă. Au adunat date timp de șase luni simulând interacțiunea. Ce face testul în sine? Când satelitul mare militar transmite date spre pământ, pe ultimii 300 de kilometri de unde începe să lucreze și sateliții lui Musk, cei doi sateliți lucrează simultan. Ce vor să demonstreze ei e că cele două tipuri de date nu interferează”, a explicat Pavel Popescu.
De cealaltă parte, Biroul de Presă al MApN a declarat pentru DeFapt.ro că nu a avut o relație directă cu compania lui Musk, ci a colaborat exclusiv cu ANCOM, fără costuri. „Testele s-au efectuat pe terenuri de instrucție, în afara unităților militare și nu a fost necesară mutarea personalului din acele unități. (...) MApN nu a avut o relație directă cu SpaceX, nu a pus la dispoziție și nu a închiriat terenuri către SpaceX”, a transmis ministerul.
În ciuda faptului că testele vizau posibile interferențe cu sateliții militari și s-au desfășurat pe terenuri de instrucție ale armatei, nici ANCOM, nici MApN nu au considerat necesară o Hotărâre de Guvern sau un aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). ANCOM a comunicat scurt că „desfășurarea unui astfel de test nu necesită avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sau emiterea unei hotărâri de guvern”. La rândul său, MApN a argumentat că „natura testelor nu a impus elaborarea unei HG sau aprobarea CSAT, managementul spectrului radio utilizat în scopul apărării, implicit protejarea acestuia, fiind una din atribuțiile ministerului stabilită prin lege”.
Nuanțări privind lobby-ul la ONU pentru Elon Musk
În octombrie 2024, comunicatul ANCOM intitulat „ANCOM și SpaceX/Starlink – test în premieră pentru revizuirea unor reglementări mai vechi de 25 de ani privind comunicațiile prin satelit” confirma practic asumarea oficială, de către instituție și Pavel Popescu, a unui lobby la ONU pentru schimbarea tratatelor internaționale, dacă testul avea succes. Ulterior, la întrebările DeFapt.ro, reprezentanții autorității și-au nuanțat poziția:
„Situația de față nu trebuie privită sub aspectul modificării unor raporturi internaționale, ci în legătură cu activitatea internațională a ANCOM. (...) Beneficiile potențiale pentru ANCOM și România în urma modificărilor limitelor EPFD sunt strategice și variate, având impact atât la nivel național, cât și internațional”, a transmis ANCOM.
Controversele din jurul lui Musk: de la blocaje în Ucraina, la atacuri la adresa României
Facilitățile oferite companiei SpaceX în România vin într-un context internațional și intern complicat. Cu doar o săptămână în urmă, o operațiune militară a Ucrainei, care se pregătea să atace din nou Rusia, a fost blocată. Motivul a fost reducerea bruscă a vitezei serviciului Starlink pe teritoriul ucrainean, de la 400 km/h la 160 km/h, restricție care a afectat utilizarea dronelor. Președintele Volodimir Zelenski a precizat la acel moment că limitarea impusă rețelei Starlink a făcut parte dintr-o „operațiune planificată”.
Pe plan intern, Elon Musk s-a remarcat prin atacuri repetate la adresa României, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Miliardarul l-a catalogat pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale, drept „tiran, nu judecător” și a pus sub semnul întrebării suveranitatea statului român. Anterior, Musk afirmase că „România își merită propria suveranitate”, declarație făcută în contextul unei eventuale victorii a lui Călin Georgescu.
Totodată, pe contul său de pe platforma X, patronul SpaceX a preluat o postare care susținea că anularea scrutinului prezidențial ar fi fost influențată de consiliera prezidențială Sandra Pralong, prin intermediul ONG-ului RePatriot – organizație finanțată de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), din care ar face parte și judecătoarea Iulia Scântei.
Explorează subiectele:
