Controversații judecători care au prelungit arestul lui Călin Georgescu
Magistrații Andrei Buliga și Dragoș Mirea, de la Curtea de Apel București, au decis miercuri seară, prin hotărâre definitivă, ca politicianul pro-rus Călin Georgescu să rămână în arest pentru încă 30 de zile. În spatele acestei decizii se află însă doi judecători cu cariere puternic marcate de controversata rețea a Liei Savonea și de decizii favorabile unor nume grele din politică, inclusiv eliberarea condiționată a fostului lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea, sau anularea pedepsei lui Sorin Blejnar.
Decizia definitivă de prelungire cu 30 de zile a arestului lui Călin Georgescu, pronunțată miercuri seară la Curtea de Apel București (CAB), poartă semnătura unui complet prezidat de judecătorul Andrei Buliga, din care a făcut parte și magistratul Dragoș Mirea. De altfel, Mirea a fost cel care a înclinat inițial balanța pentru emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele politicianului pro-rus, având votul decisiv atunci când a intrat în completul de divergență.
Nu este prima dată când cei doi magistrați fac echipă într-un dosar cu miză majoră. Conform relatărilor PressHub , tot Buliga și Mirea au compus completul care, în iulie 2026, a anulat condamnarea de cinci ani de închisoare a lui Sorin Blejnar, fostul președinte al ANAF. Aceștia i-au admis lui Blejnar o contestație în anulare — o cale extraordinară de atac care era extrem de rar acceptată înainte ca Lia Savonea să preia controlul asupra instanțelor din România. Potrivit aceleiași surse, Dragoș Mirea a pronunțat această soluție chiar în prima sa ședință ca judecător la CAB, avându-l coleg pe Andrei Buliga.
Conexiunile cu rețeaua Savonea și eliberarea lui Liviu Dragnea
Cariera lui Andrei Buliga este strâns legată de decizii care au favorizat personaje politice extrem de controversate, în frunte cu fostul șef al PSD, Liviu Dragnea, un simbol al asaltului politic asupra justiției. În 2021, pe vremea când activa la Tribunalul Giurgiu, Buliga a făcut parte, alături de Adriana Pencea, din completul care l-a eliberat condiționat pe Liviu Dragnea . Ulterior acestui moment, ambii magistrați au ajuns la Curtea de Apel București, instanță considerată fieful Liei Savonea, unde Adriana Pencea a devenit chiar vicepreședintă.
Ascensiunea lui Buliga către CAB s-a produs în 2023, când G4Media a arătat că a fost promovat de la Tribunalul Giurgiu exact pe locul lăsat liber de Lia Savonea, care avansase la Înalta Curte de Casație și Justiție. La noua instanță, Buliga a intrat în completuri de judecată alături de Sabina Adomniței și de aceeași Adriana Pencea (judecătoarea care a suspendat condamnarea omului de afaceri Puiu Popoviciu), ambele magistrate fiind cunoscute drept apropiate ale Liei Savonea, fosta șefă a CAB și a CSM, devenită între timp șefa Curții Supreme.
Tot în perioada petrecută la Tribunalul Giurgiu, Andrei Buliga a dispus achitarea în primă instanță a medicului Mircea Beuran, un alt personaj apropiat de sfera de influență a PSD, într-un dosar de luare de mită. Așa cum a notat PressHub , judecătorul a anulat atunci o interceptare telefonică realizată de DNA și a motivat că procurorii anticorupție nu aveau competența de a-l ancheta pe medic, întrucât mita invocată era de exact 10.000 de euro, nu mai mare. Ulterior, Mircea Beuran a primit o nouă decizie de achitare, de această dată definitivă.
Pe de altă parte, în anul 2024, Buliga a avut o abordare fermă în dosarul foștilor generali SRI Florian Coldea (fost adjunct al instituției) și Dumitru Dumbravă, cărora le-a respins solicitarea de ridicare a controlului judiciar, menținând măsurile preventive. El a argumentat atunci că absența antecedentelor penale este un aspect firesc raportat la statutul celor doi inculpați și nu poate constitui o garanție care să justifice revocarea controlului judiciar.
Trecutul în „Doi ș-un sfert” și traseul profesional al celor doi magistrați
Înainte de a îmbrăca roba de judecător în anul 2021 — când a făcut tranziția la judecători la Judecătoria Alexandria, trecând apoi pe la Tribunalul Giurgiu —, Andrei Buliga a fost procuror. În 2018, el fusese delegat la DNA de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Mai mult, înainte de a intra în magistratură (adică anterior anului 2015), Buliga ar fi activat ca ofițer în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne cunoscut sub denumirea de „Doi ș-un sfert”. Dezvăluirea a fost făcută în decembrie 2025, în fața sediului CSM, de către judecătorul Laurențiu Beșu, cel care a oferit mărturii și în documentarul Recorder „Justiție capturată”, conform celor ce a declarat jurnaliștilor, în decembrie 2025, magistratul.
Deși conducerea Curții de Apel București a sesizat instituțiile statului în cazul lui Laurențiu Beșu pentru activitatea sa anterioară, nu a procedat similar și în cazul lui Buliga, care este apropiat de șefia instanței. Când PressHub a întrebat oficial dacă se vor face demersuri similare în privința trecutului lui Andrei Buliga la DGIPI, instituția condusă de Liana Arsene — magistrată devenită notorie după ce a organizat o conferință de presă împotriva documentarului Recorder, moment din care a rămas celebră replica „Mă sună Lia” — a oferit doar un răspuns evaziv.
La rândul său, celălalt membru al completului care a decis soarta lui Călin Georgescu, Dragoș Mirea, provine tot din structurile Ministerului de Interne. Potrivit datelor de pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, citate de jurnalistul Alex Costache într-un articol G4Media din septembrie 2026, Mirea este un fost polițist a cărui avansare profesională a fost susținută de rețeaua Liei Savonea.
Acesta a ajuns la Curtea de Apel București venind de la Tribunalul Ilfov, instanță la care fusese delegat de la Judecătoria Cornetu. Tribunalul Ilfov este instituția care s-a făcut remarcată prin hotărâri fără precedent de suspendare a unor decizii adoptate de conducerea PNL, la solicitarea aripii puciștilor din interiorul partidului. De altfel, Dragoș Mirea este un apropiat al judecătorului Cosmin Cornoiu, cel care a condus Tribunalul Ilfov și care în prezent este, de asemenea, magistrat la Curtea de Apel București.
Explorează subiectele:
