Cât câștigă, de fapt, judecătorii din România: de ce susține CSM că debutanții sunt plătiți sub media UE
Conform datelor oficiale prezentate de CSM, care reflectă grilele salariale din luna octombrie 2026 și includ sporurile aferente, câștigurile nete ale magistraților diferă semnificativ în funcție de vechime, gradație și treapta profesională pe care activează.
Astfel, la baza piramidei, un judecător stagiar încasează lunar o indemnizație netă cuprinsă între 6.990 și 8.285 de lei, cu tot cu sporuri. Odată cu avansarea în carieră, sumele cresc considerabil: magistrații cu grad de judecătorie primesc între 10.486 și 16.157 de lei net, în timp ce colegii lor cu grad de tribunal ajung la venituri nete situate între 14.390 și 17.948 de lei. Cele mai mari remunerații se înregistrează la nivelul curților de apel, unde indemnizațiile nete lunare ale judecătorilor pot depăși pragul de 20.000 de lei.
Pentru a pune aceste cifre în contextul structurii actuale a sistemului judiciar, CSM a precizat că în România activează în prezent 4.544 de judecători. Dintre aceștia, aproape jumătate (circa 46%) lucrează în cadrul judecătoriilor, 33% își desfășoară activitatea la tribunale, iar restul de 21% soluționează dosare la curțile de apel.
În pofida sumelor de la vârful ierarhiei, Consiliul insistă asupra faptului că magistrații aflați la începutul carierei au venituri inferioare mediei din Uniunea Europeană, dacă se face raportarea la câștigul salarial mediu din țară.
„Pentru un judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei, indemnizația brută reprezintă 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale, în timp ce, pentru un judecător definitiv cu grad profesional de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, indemnizația brută reprezintă 1,89 câștiguri salariale medii brute naționale” — Consiliul Superior al Magistraturii
Reprezentanții instituției subliniază că datele europene arată o altă realitate pentru statele membre. „Spre comparație, media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele Uniunii Europene în EU Justice Scoreboard 2026, pe baza datelor CEPEJ din 2024, este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, România situându-se sub acest indicator”, explică oficialii CSM.
Dincolo de prezentarea datelor financiare, comunicatul CSM conține și o poziție fermă față de tensiunile recente legate de salarizarea din sistem și față de litigiile deschise de anumiți judecători la instanțele internaționale.
„Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale”, punctează documentul citat. În încheiere, instituția avertizează că, deși asemenea acțiuni pot genera câștiguri politice de moment, ele riscă să șubrezească atât credibilitatea instituțiilor interne, cât și percepția externă asupra României.
Explorează subiectele:


