11 ani de la Colectiv: cum au prăbușit Guvernul Ponta haosul și corupția care au ucis 65 de oameni
Imagini dinaintea incendiului din clubul Colectiv. Foto: Arhiva mea. Facebook
Revolta socială declanșată de tragedia din 30 octombrie 2015 a lovit direct în vârful puterii politice de la acea vreme. Sub presiunea a zeci de mii de cetățeni care au ieșit pe străzile din București și din marile orașe scandând „Corupția ucide”, edificiul guvernamental s-a prăbușit. Oamenii au cerut imperativ plecarea factorilor de decizie politică și pedepsirea vinovaților pentru neregulile grave tolerate de instituțiile statului. Acest val de indignare a culminat pe 4 noiembrie 2015 cu demisia premierului Victor Ponta și a întregului său cabinet, un executiv sub a cărui autoritate funcționa aparatul de stat care a eșuat lamentabil atât în prevenirea dezastrului, cât și în gestionarea intervenției de urgență. În aceeași zi a renunțat la mandat și edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
Improvizație și haos în intervenția autorităților
Dimensiunea eșecului instituțional din timpul guvernării Ponta a fost confirmată oficial chiar de verificările ulterioare ale statului. Un raport publicat în martie 2016 de Corpul de Control al Guvernului a catalogat acțiunea salvatorilor drept „o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor”. Documentul a scos la iveală faptul că Planul Roșu de Intervenție a fost activat abia la ora 22:50, cu o întârziere de 18 minute față de primul apel la 112, înregistrat la ora 22:32.
De altfel, o analiză a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), prezentată tot în martie 2016, a arătat ezitările din momentele critice. La primul apel de urgență au fost mobilizate două echipaje SMURD, o autoscară și trei autospeciale cu apă și spumă. Deși la doar un minut distanță dispeceratul a fost informat că există un număr foarte mare de victime, forțele suplimentare nu au fost trimise imediat. Conform raportului DSU din martie 2016: „Se ia decizia să se aştepte ca echipajele de intervenţie alertate să ajungă pentru a primi informaţii de la faţa locului”.
Abia după declanșarea tardivă a Planului Roșu au fost mobilizate zeci de ambulanțe și autospeciale, alături de peste 500 de cadre medicale, pompieri, jandarmi și polițiști. Până la sosirea acestora, însă, supraviețuitorii care reușiseră să iasă din club s-au întors în infern pentru a-și scoate prietenii, iar locuitorii din zonă au acordat primul ajutor pe caldarâm. Salvatorii ajunși la fața locului au găsit zeci de tineri inconștienți, intoxicați cu fum sau cu arsuri cumplite, pe care i-au transportat la spitalele din Capitală, în timp ce căutările continuau în interiorul clubului.
153 de secunde de infern într-o capcană a morții
Totul a început într-o seară obișnuită de vineri, când sute de tineri s-au adunat într-o hală a fostei fabrici „Pionierul” pentru a asista la lansarea albumului „Mantras of War” al formației rock Goodbye to Gravity. La ora 22:32, spectacolul pirotehnic a transformat concertul într-un coșmar: scânteile artificiilor au aprins buretele fonoabsorbant de pe un stâlp aflat lângă scenă.
Expertiza realizată ulterior de specialiștii INSEMEX Petroșani — bazată pe experimente de laborator, probe ridicate de la fața locului și imaginile de pe camerele de supraveghere — a demonstrat că focul s-a propagat cu o viteză fulgerătoare, autostingându-se după circa 153 de secunde. Cronologia stabilită de experții INSEMEX este cutremurătoare: „Secunda 24 - flăcările s-au întins pe întreg plafonul, iar flacăra a fost alimentată de instalaţia de ventilaţie. La secunda 72, încăperea era deja inundată de fum, iar la secunda 105, flăcările coborâseră la aproximativ un metru de podea”.
Oamenii au încercat cu disperare să se salveze, îndreptându-se spre unica ieșire disponibilă, dar mulți au rămas captivi. Ancheta Parchetului General și raportul tehnic solicitat de procurori au demonstrat că amploarea dezastrului a fost direct influențată de ilegalitățile flagrante privind amenajarea spațiului. Clubul avea căi de acces insuficiente și uși neconforme: o ieșire era blocată pe interior, iar la a doua, una dintre uși era, de asemenea, blocată și lipsea bara antipanică.
Bilanțul negru și parcursul în justiție
Dacă în primele ore raportările indicau 27 de decese și peste 180 de răniți, zilele și lunile care au urmat au adus o creștere dramatică a bilanțului. În timp ce societatea civilă s-a mobilizat exemplar, oamenii donând sânge și aprinzând lumânări în semn de solidaritate cu familiile disperate, în spitale s-a dus o luptă crâncenă pentru supraviețuire. Numărul celor răpuși direct sau indirect de arsuri și infecții a ajuns la 64.
Tragedia a făcut a 65-a victimă în iulie 2017, la un an și nouă luni de la incendiu. Răzvan, un supraviețuitor în vârstă de 35 de ani, și-a pus capăt zilelor, nemaiputând suporta pierderea iubitei sale, Valentina, care murise în noaptea de 30 octombrie 2015. „Eram lângă scenă şi m-am dus în spate când a început focul ca să-mi iau prietena. Nu mai era acolo”, mărturisea tânărul la scurt timp după catastrofă.
Investigațiile penale demarate imediat după eveniment au vizat utilizarea materialelor inflamabile, ignorarea normelor antiincendiu, organizarea focului de artificii și autorizarea ilegală a localului. Pe banca acuzaților au ajuns patronii clubului, pirotehniștii, angajați ai ISU și funcționari din Primăria Sectorului 4. Deși autoritățile au început controale masive în localuri și săli de spectacole, iar victimele au cerut constant măsuri reale de prevenție, justiția a avut nevoie de aproape șapte ani pentru o decizie finală.
Pe 12 mai 2022, Curtea de Apel București a dictat pedepse definitive cu închisoarea pentru patroni, pirotehniști, pompieri și funcționari. Fostul edil Cristian Popescu Piedone a primit patru ani de închisoare, însă a executat doar un an și o lună. În iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat, motivând că fapta nu era prevăzută de legea penală.
Blestemul zilei de 30 octombrie: peste 155 de morți în trei catastrofe
Dincolo de drama de la Colectiv, data de 30 octombrie rămâne una fatidică în istoria României, fiind legată de alte două dezastre majore produse în județul Hunedoara. Însumate, cele trei tragedii din anii 1971, 2015 și 2017 au curmat cel puțin 155 de vieți.
Prima mare catastrofă a avut loc în zorii zilei de 30 octombrie 1971, în localitatea minieră Certej, din Munții Metaliferi. Digul iazului de decantare a cedat, iar un val uriaș, de aproximativ 250.000–300.000 de metri cubi de steril, a înghițit locuințele minerilor, ucigând 89 de persoane, printre care foarte mulți copii. Detaliile dezastrului au fost consemnate în dosarul „Certej 1971”:
„În dimineața de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00, s-a rupt barajul iazului de steril al Exploatării miniere și, împreună cu apa, a pornit în avalanșe inundând o parte din comună, pe o porțiune de 4–5 kilometri. Avalanșa de mâl și apă a distrus șase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanță de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în fața lor din copacii și blocurile antrenate de avalanșa care a durat circa 20 de minute” — Alexandru Oprean, procuror-șef adjunct.
Patruzeci și șase de ani mai târziu, pe 30 octombrie 2017, o altă tragedie lovea județul Hunedoara, de această dată în Valea Jiului. În subteranul Minei Uricani, aflată în procedură de închidere, o deflagrație a surprins patru ortaci care lucrau într-o galerie. Un miner de 43 de ani a decedat pe loc, iar ceilalți trei au fost transferați în stare gravă, cu arsuri, la spitale din Capitală. Pe 9 noiembrie 2017, încă un miner a pierdut lupta pentru viață, bilanțul fiind de doi morți și doi răniți. Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a concluzionat ulterior că explozia a fost declanșată de aprinderea unei pungi de metan, după ce în galerie s-au folosit obiecte pentru fumat, deși acestea erau strict interzise.
Explorează subiectele:
