Avertisment dur din Estonia pentru liderii europeni tentați să discute cu Vladimir Putin
Premierul Estoniei, Kristen Michal Foto: Facebook / Kristen Michal
Statele europene trebuie să evite capcana deschiderii unui canal diplomatic direct cu președintele rus Vladimir Putin și să își concentreze eforturile pe intensificarea presiunii economice asupra Moscovei. Apelul vine din partea premierului estonian Kristen Michal, liderul unui stat cu 1,3 milioane de locuitori care are graniță comună cu Rusia și care s-a confruntat constant cu încercările Kremlinului de a provoca instabilitate și tensiuni interne.
Într-un interviu acordat în această săptămână publicației POLITICO , oficialul de la Tallinn a respins categoric ideea ca blocul comunitar să își asume o poziție de arbitru în conflictul declanșat de Moscova. „Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator. Nu trebuie să vă asumați rolul de a încerca să-i faceți pe plac dictatorului”, a punctat Michal.
În viziunea prim-ministrului estonian, inițierea unor negocieri directe cu liderul rus nu ar face decât să fragilizeze poziția continentului. El argumentează că statutul de mediator ar obliga automat Europa să își reducă exigențele față de Moscova, compromițând inclusiv regimul de impunere și aplicare a sancțiunilor economice. Or, tocmai această constrângere financiară reprezintă atuul actual al Occidentului. „Pentru prima dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, a explicat Michal, subliniind incompatibilitatea dintre fermitate și compromis diplomatic: „Nu puteți juca două roluri în același timp. Pe de o parte, să sprijiniți Ucraina și să puneți presiune asupra Rusiei, iar pe de altă parte, să încercați să jucați un rol de mediator”.
Mesajul transmis Moscovei trebuie să fie unul de forță, a mai adăugat șeful executivului din Estonia: „Putin trebuie să înțeleagă că Europa este puternică, rămâne unită și vorbește pe o singură voce”.
Negocierile din Abu Dhabi și calculele de la Washington
Declarațiile liderului baltic vin într-un moment de intensă activitate diplomatică. La nivelul Bruxelles-ului și în marile capitale europene a reizbucnit dezbaterea privind oportunitatea unei linii directe de comunicare cu Kremlinul, alimentată de recentele contacte dintre Washington și Moscova. Temerea persistentă a liderilor europeni este că administrația condusă de președintele Donald Trump ar putea tranșa un acord de pace ruso-ucrainean în termeni defavorabili Kievului, lăsând Europa pe dinafară. De altfel, primele semne ale unor abordări bilaterale au apărut încă de la finalul lunii octombrie, când premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au avut o discuție telefonică de o oră și jumătate cu Vladimir Putin.
Pe fondul acestor evoluții, emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, a anunțat luni că reprezentanții americani urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu oficiali din Rusia și Ucraina. Reuniunea, programată să se desfășoare la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, va marca primele discuții directe, față în față, începând din luna februarie. Deși a menționat că liderii europeni „apreciază” demersurile administrației Trump de a intermedia pacea, Kristen Michal a insistat că presiunea trebuie să vizeze exclusiv Moscova: „Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”.
În paralel, capitalele europene analizează modul în care abordarea lui Donald Trump față de Ucraina ar putea fi influențată de noul raport de forțe din Congresul SUA, după ce Partidul Republican a înregistrat o înfrângere majoră la alegerile de la jumătatea mandatului, organizate marți. Comentând rezultatul votului american, premierul estonian a apreciat mecanismele democratice de peste Ocean: „Alegerile au consecințe. Acesta este unul dintre lucrurile bune ale democrației: existența unui sistem de control și echilibru al puterilor”. Michal consideră că noua configurație politică ar putea împinge Washingtonul spre o direcție mai apropiată de principiile democratice. „Iar atunci când SUA se ghidează mai mult după valori, acesta este probabil un mesaj bun pentru Ucraina și pentru Europa”, a concluzionat el.
Interzicerea vizelor pentru militarii ruși și combaterea războiului hibrid
Dincolo de sancțiunile economice, Estonia face front comun cu Polonia și Suedia pentru a bloca accesul cetățenilor ruși în spațiul european. Cele trei state au demarat inițiative menite să înăsprească drastic regulile de acordare a vizelor, vizându-i în special pe foștii combatanți de pe frontul ucrainean. Mai mult, autoritățile de la Tallinn au propus ca toți foștii militari din forțele armate ale Rusiei să primească interdicție de intrare pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Măsura este considerată vitală de oficialii europeni, care avertizează că vizele turistice sunt folosite ca paravan de agenții ruși pentru a pătrunde fără obstacole în UE, unde orchestrează operațiuni de război hibrid. Aceste acțiuni includ acte de sabotaj asupra infrastructurii și utilizarea dronelor pentru a survola obiective strategice de securitate.
Deși surse oficiale europene au precizat luna trecută pentru POLITICO faptul că Executivul comunitar pregătește propuneri concrete în această direcție pentru începutul anului viitor, premierul estonian atrage atenția că timpul nu este de partea Europei, în condițiile în care atacurile hibride perturbă deja diverse servicii. „Nu ar trebui să lăsați astfel de oameni să circule nestingheriți prin Europa. Prin urmare, limitați acordarea vizelor”, a cerut răspicat Kristen Michal.
Explorează subiectele:
