Pariul pe Donald Trump îi costă scump pe miliardarii din Silicon Valley
Elon Musk și Donald Trump Foto: EPA/EFE
Potrivit unei analize publicate de The New York Times, rezultatul scrutinului de marți, 3 noiembrie, a reconfigurat radical scena politică din Statele Unite. Impulsionați de o profundă nemulțumire publică față de giganții tehnologici, democrații au câștigat majoritatea în Congres și conducerea unor administrații statale importante. Alegătorii au sancționat astfel agenda industriei tech, exprimându-și neîncrederea în liderii sectorului, opoziția față de extinderea centrelor de date și teama că inteligența artificială va distruge locurile de muncă.
Această schimbare de paradigmă vine după doi ani în care unii dintre cei mai bogați oameni din tehnologie s-au bucurat de o influență majoră la Casa Albă. Virajul spre dreapta al unei părți din Silicon Valley devenise evident încă din 2024, când figuri precum Elon Musk și-au anunțat sprijinul pentru Donald Trump, i-au vizitat reședința din Mar-a-Lago sau au preluat funcții în administrație. Companiile și liderii lor au finanțat masiv cauzele președintelui – inclusiv proiectul unei săli de bal la Casa Albă –, i-au oferit cadouri și elogii și au apărut alături de el în fotografii oficiale, în timp ce Amazon a promovat intens o producție cinematografică dedicată Melaniei Trump.
Chiar în luna septembrie, Donald Trump îi găzduise la Casa Albă, la un prânz de lucru axat pe inteligența artificială, pe Elon Musk (fondatorul Tesla și SpaceX), Mark Zuckerberg (directorul Meta) și Jensen Huang (directorul Nvidia). Cu acea ocazie, miliardarii au pledat pentru dezvoltarea noilor tehnologii fără bariere de reglementare sau mecanisme stricte de control.
Sute de milioane de dolari cheltuite pe campanii pierdute
Pentru a-și proteja interesele la alegerile de la jumătatea mandatului, magnații din tehnologie și grupurile de lobby, precum cele din sectorul criptomonedelor, au pompat sume record în campanie. Investitorii Marc Andreessen și Ben Horowitz s-au regăsit în topul celor mai mari 20 de donatori politici. Cu toate acestea, pariurile lor majore au eșuat lamentabil în trei curse esențiale:
- Texas (Senat): Elon Musk a direcționat peste 474 de milioane de dolari către comitetele politice republicane, mare parte din bani mergând către campania lui Ken Paxton. Acesta a fost însă învins de democratul James Talarico (care a beneficiat, la rândul său, de o donație de aproape 17 milioane de dolari din partea cofondatorului LinkedIn, Reid Hoffman).
- Ohio (Senat): Grupul cripto Fairshake, susținut de Marc Andreessen, a cheltuit zeci de milioane de dolari într-o încercare eșuată de a-l bloca pe candidatul democrat Sherrod Brown.
- Ohio (Guvernator): Un miliardar susținut financiar de Elon Musk a pierdut, de asemenea, cursa electorală.
Rohan Patel, fost vicepreședinte la Tesla și fost colaborator direct al lui Musk, care activează în prezent în tabăra democrată, a catalogat acest deznodământ drept o „respingere totală a stilului său politic urât”. La rândul său, Reid Hoffman, un finanțator de bază al democraților și lider al aripii progresiste din tehnologie, a transmis un mesaj tranșant facțiunii conservatoare: „Voi nu sunteți adevărații lideri ai Silicon Valley. Sunteți cei care îi induc în eroare pe ceilalți. Vocile MAGA din Silicon Valley nu vor mai fi la conducere.”
Din perspectivă academică, apropierea industriei de Casa Albă a fost însă un calcul rece. Neil Malhotra, profesor de economie politică la Stanford Graduate School of Business, susține că mediul de afaceri preferă, în general, o guvernare centristă, dar că republicanii „și-au interpretat în mod exagerat mandatul electoral” după 2024. Cu toate acestea, el explică motivația din spatele donațiilor făcute de giganții tech:
„Ei înțeleg că, atunci când ai un președinte dispus să folosească puterea statului pentru a interveni în economie, este o practică de afaceri inteligentă să ai relații bune cu administrația”, a precizat Malhotra.
Val de anchete în Congres și o singură consolare în California
Pentru directorii din Silicon Valley, noua majoritate democrată nu înseamnă doar obstacole în calea ambițiilor de dominație în sfera inteligenței artificiale, ci și perspectiva unor investigații parlamentare privind legăturile lor cu administrația Trump. Senatorul democrat de Massachusetts, Edward J. Markey, a avertizat marți, pe rețelele sociale, asupra amplorii viitoarelor audieri: „Vor trebui să planteze păduri noi pentru toate citațiile pe care le vom tipări”.
În discursurile lor de victorie, numeroși aleși democrați i-au transformat pe miliardarii tech în simboluri ale corupției și inegalității asociate cu Partidul Republican. James Talarico și-a comparat victoria din Texas cu lupta dintre David și Goliat, considerând scrutinul un referendum asupra puterii „miliardarilor care dețin algoritmii rețelelor sociale, posturile de știri prin cablu și politicienii”.
„Le-am transmis un mesaj tuturor miliardarilor care finanțează masiv politica, tuturor celor care dispun de averi de mii de miliarde”, a punctat Talarico.
Mesaje similare au venit din toată țara. În Carolina de Nord, noul senator democrat Roy Cooper a subliniat că alegătorii au transmis Washingtonului că „locuitorii Carolinei de Nord vor conta întotdeauna mai mult decât miliardarii și oamenii din cercurile de influență”. În Michigan, candidatul de stânga Abdul El-Sayed, câștigător al cursei pentru Senat, a promis să înfrunte „corporațiile, miliardarii și grupurile de interese speciale care au manipulat sistemul în detrimentul oamenilor”. Iar în Georgia, senatorul democrat reales Jon Ossoff i-a taxat pe „titanii din Silicon Valley” care își ridică buncăre de protecție în timp ce avertizează că propria lor inteligență artificială ar putea duce la extincția umanității.
Singurul succes major al elitei tehnologice la acest scrutin s-a înregistrat în California. Acolo, o propunere ce viza aplicarea unei taxe unice de 5% pe averile foarte mari pare aproape sigur respinsă, în timp ce o altă inițiativă, menită să interzică astfel de taxe în viitor, are șanse mari de adoptare. Rezultatul vine după ce cofondatorul Google, Sergey Brin, împreună cu alți antreprenori și investitori din domeniu, au cotizat cu circa 330 de milioane de dolari în campania de blocare a suprataxării.
Blocajul centrelor de date din Texas și șocul de pe Wall Street
O altă lovitură directă pentru infrastructura inteligenței artificiale a venit din Texas, stat care reprezintă a doua piață americană pentru centrele de date și care, conform grupului de cercetare SemiAnalysis, ar trebui să găzduiască aproximativ 30% din capacitatea planificată la nivel național pentru anul 2028.
Guvernatorul republican Greg Abbott – a cărui campanie a fost sprijinită de Elon Musk cu cinci milioane de dolari – a pierdut cursa pentru al patrulea mandat în fața democratei Gina Hinojosa. Industria tehnologică miza pe victoria lui Abbott pentru a ridica moratoriul actual asupra construcției de centre de date. În schimb, Hinojosa a anunțat că va menține blocajul până când legislativul local va adopta reglementări clare pentru aceste infrastructuri, decizie ce riscă să întârzie proiectele cu mai multe luni.
Reacțiile din industrie nu au întârziat. În seara alegerilor, investitorii și gazdele podcastului tehnologic „All-In” și-au manifestat dezamăgirea față de înfrângerea lui Abbott. Unul dintre prezentatori, Chamath Palihapitiya, a avertizat că suspendarea investițiilor și pierderea capacității de calcul aferente noilor centre de date amenință cotațiile companiilor de profil și economia SUA, generând riscul unei recesiuni și reprezentând „cea mai eficientă modalitate de a prăbuși piața”.La rândul său, Elon Musk a comentat ironic pe rețelele sociale: „Centrele de date în spațiu par acum o opțiune foarte atractivă”.
Aceste îngrijorări privind reglementarea strictă a inteligenței artificiale au declanșat joi un val de vânzări pe bursele americane, anulând entuziasmul de miercuri (când Dow Jones urcase cu peste 1.500 de puncte, în cea mai bună ședință din aprilie 2025, iar S&P 500 și Nasdaq câștigaseră peste 1% fiecare).
Joi, indicele Nasdaq Composite s-a prăbușit cu 3,9%, intrând oficial în teritoriu de corecție (cu peste 10% sub vârful atins luna trecută). S&P 500 a cedat 2,8%, în timp ce Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 2,2% (1.153 de puncte). Pentru a doua zi la rând, companiile legate de dezvoltarea IA, operatorii de centre de date și producătorii de cipuri au înregistrat pierderi grele:
- Semiconductori: Fondul iShares Semiconductor ETF a scăzut cu 8%. Nvidia, Broadcom și Oracle au pierdut câte 6%. Qualcomm a plonjat cu 11%, investitorii penalizând prognozele slabe privind veniturile viitoare, în ciuda unor rezultate financiare peste așteptări.
- Infrastructură cloud pentru IA: Acțiunile Iren au scăzut cu 14%, Nebius cu 13%, iar CoreWeave cu 9%.
- Companiile lui Elon Musk: Titlurile Tesla au coborât cu 9%, iar cele ale SpaceX cu 7%.
Tim Holland, director de investiții în cadrul Orion, a explicat că piața se află într-o poziție de așteptare pentru a evalua impactul politic asupra investițiilor în infrastructura IA: „Este vorba despre tonul și direcția pe care le va adopta partidul care a obținut rezultate extrem de bune, atât la nivel federal, cât și la nivelul statelor”.
Fluctuații pe piața petrolului, cu ochii pe conflictul cu Iranul
Unda de șoc a alegerilor intermediare s-a resimțit și pe piața energetică. Miercuri, cotațiile petrolului american scăzuseră sub pragul de 90 de dolari pe baril, pe fondul speculațiilor că noua majoritate democrată îl va presa pe președintele Trump să pună capăt războiului cu Iranul.
Joi, însă, prețurile au revenit pe creștere. Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI) au avansat cu peste 2%, trecând ușor peste nivelul de 90 de dolari pe baril, în timp ce sortimentul Brent a înregistrat o creștere similară de peste 2%, apropiindu-se de 97 de dolari. Aceste mișcări confirmă că rezultatul votului din SUA deschide o nouă etapă de confruntare între democrați și republicani, în care reglementarea giganților tech și infrastructura digitală vor juca un rol central.
Explorează subiectele:
