Avertismentul Laurei Codruța Kövesi: Parchetul European riscă să fie distrus
Laura Codruța Kövesi. Foto: EPA-EFE
Într-o amplă analiză a obstacolelor întâmpinate în relația cu structurile de la Bruxelles și cu diverse capitale europene, prezentată într-un interviu pentru publicația Politico , Laura Codruța Kövesi a punctat că protejarea independenței instituționale va fi testul suprem pentru viitorul lider al Parchetului European (EPPO). Credibilitatea structurii este pusă în pericol de trei factori majori: bugetele insuficiente, amânarea unor decizii vitale și îngreunarea procedurilor administrative.
„Sunt îngrijorată că Parchetul European va fi distrus treptat, tocmai pentru că își face treaba”, a punctat Kövesi în cadrul interviului.
Deficit de procurori și resurse limitate
Consecințele subfinanțării se văd direct în schema de personal. Deși volumul de muncă al instituției ar necesita 230 de procurori europeni delegați, fondurile alocate acoperă în prezent doar 180 de posturi. La această problemă se adaugă bugetul restrâns destinat serviciilor de securitate, dar și tergiversarea revizuirii regulamentului după care funcționează parchetul. Toate aceste lipsuri vulnerabilizează capacitatea de anchetare a fraudelor care lovesc atât în bugetul Uniunii Europene, cât și în finanțele statelor membre.
Piedici la nivel național: de la intimidări la dosare paralele
Relația cu autoritățile din anumite țări membre a fost marcată de tensiuni majore. În Polonia, spre exemplu, Parchetul European se confruntă cu o lipsă acută de personal, având doar 15 procurori activi, deși agrease cu autoritățile un necesar de 24. În Grecia, situația a fost și mai gravă: modul în care a fost gestionată reînnoirea mandatelor pentru procurorii delegați a fost catalogat de Kövesi drept o tentativă de intimidare.
Mai mult, investigațiile europene sunt adesea blocate prin conflicte artificiale de competență generate de sistemele judiciare naționale. Șefa EPPO a explicat că există cazuri în care, imediat după ce procurorii europeni deschid o investigație, parchetul național inițiază un dosar identic. Ulterior, procurorul general din statul respectiv intervine și decide că structura europeană nu are competența de a mai continua ancheta.
În ciuda acuzațiilor că investigațiile EPPO ar urmări agende politice sau că ar fi sincronizate cu diverse calendare electorale, Kövesi respinge categoric orice imixtiune. Ea a dat ca exemplu dosarul OPEKEPE din Grecia, care vizează fraude cu subvenții agricole. În acest caz, mai multe rechizitorii au fost deja finalizate și trimise în judecată, scopul exclusiv al procurorilor fiind verificarea utilizării corecte a banilor europeni, nicidecum influențarea scrutinelor electorale.
Falsul argument al pierderii suveranității
Confruntată cu retorica unor critici care susțin că existența Parchetului European știrbește suveranitatea statelor membre, Laura Codruța Kövesi a explicat că rețelele de crimă organizată nu țin cont de frontiere și speculează tocmai lipsa de coordonare dintre autoritățile naționale. De altfel, referindu-se la dezbaterile din Grecia pe tema colaborării cu instituția pe care o conduce, ea a precizat că ieșirea unui stat din această structură este „aproape imposibilă”.
„Nu cred că îți pierzi suveranitatea. Dimpotrivă, obții mai multă protecție și mai multă siguranță pentru cetățeni. Este mai bine să îi lăsăm pe infractori să opereze liber, profitând de fragmentarea dintre state și de faptul că nimeni nu are o imagine de ansamblu asupra modului în care acționează pe întregul teritoriu al Uniunii Europene?” - Laura Codruța Kövesi
Privind în urmă la cei șapte ani de mandat, pe care îi consideră cea mai grea perioadă din cariera sa, procurorul-șef european afirmă că nu regretă nimic și că ar lua aceleași decizii dacă ar fi pusă în situația de a o lua de la capăt. În opinia sa, bilanțul demonstrează că EPPO a reușit să crească numărul infracțiunilor descoperite în majoritatea țărilor participante, asigurând un scut mult mai eficient pentru banii europeni.
Explorează subiectele:
Laura Codruța Kövesi Parchetul European fraude fonduri europene
