Avocata care a reprezentat România în procesul Roșia Montană, detalii din culisele bătăliei de 11 ani: „Toate guvernele ne-au sprijinit”

După 11 ani de litigiu și o ultimă încercare a Gabriel Resources de a obține anularea deciziei favorabile României, dosarul Roșia Montană s-a încheiat definitiv. Avocata Crenguța Leaua dezvăluie, pentru „Adevărul”, detalii despre etapele procesului, argumentele companiei și modul în care s-a desfășurat apărarea statului român de-a lungul anilor.

Avocata Crenguța Leaua Foto: arhivă personală

România a câștigat definitiv litigiul internațional privind proiectul minier de la Roșia Montană , după ce Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins în totalitate cererea de anulare formulată de companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. Decizia, pronunțată la 13 noiembrie 2026, menține hotărârea arbitrală din martie 2024, prin care statul român a fost exonerat de plata unor despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

Crenguța Leaua, una dintre avocatele care au reprezentat România în acest dosar, a explicat ce înseamnă decizia recentă, de ce a fost necesară o nouă procedură după victoria din 2024 și cum s-a desfășurat apărarea statului român pe parcursul celor aproximativ 11 ani de litigiu.

„În acest moment, noi suntem la finalul unei proceduri care a avut ca obiect anularea acțiunii, de fapt hotărârii care a fost dată de Tribunalul Arbitral în acțiunea formulată de Gabriel Resources împotriva statului român. Prin acea acțiune, Gabriel Resources a solicitat statului român despăgubiri pentru faptul că nu a putut să ducă la bun sfârșit proiectul pe care a dorit să îl facă la exploatarea minieră Roșia Montană. Cum vă aduceți aminte, instanța de fond, Tribunalul Arbitral, a decis în favoarea României și a respins acțiunea formulată de Gabriel Resources”, a explicat avocata pentru „Adevărul”

De ce a fost nevoie de o nouă procedură după victoria României din 2024

După hotărârea favorabilă României din martie 2024, Gabriel Resources a solicitat anularea acesteia printr-o procedură specială prevăzută de Convenția ICSID. Cererea a fost analizată de un comitet ad-hoc, într-un proces care a durat aproximativ doi ani. DETALII AICI

„Ce s-a întâmplat ulterior este că această hotărâre a fost atacată, iar Gabriel Resources a solicitat unui comitet ad-hoc, în procedura specifică, specială de acest gen, să anuleze hotărârea. Noi am avut un proces de aproximativ doi ani de zile, în care am avut toate etapele necesare pentru a formula punctele de vedere ale fiecăreia dintre părți în fața acestui comitet ad-hoc. În urma punctelor de vedere formulate de ambele părți, a apărărilor și a probelor prezentate, tribunalul a decis. Aceasta este decizia care a venit acum.

Este a comitetului ad-hoc și respinge cererea de anulare a hotărârii care a fost pronunțată în urmă cu doi ani de zile, de respingere a cererilor formulate de Gabriel Resources. Deci, practic, noi am apărat o victorie pe care dumneavoastră o cunoașteți deja, din urmă cu doi ani de zile, și cu privire la care, la acel moment, dacă vă aduceți aminte, noi am avertizat că e posibil să fie formulată o acțiune în anulare. A fost formulată, ne-am apărat și am câștigat”, a declarat Crenguța Leaua.

Avocata Crenguța Leaua Foto: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Avocata a explicat că posibilitatea introducerii unei cereri de anulare exista încă de la pronunțarea primei hotărâri, motiv pentru care victoria din 2024 nu putea fi considerată definitivă înainte de încheierea acestei proceduri.

„Asta am încercat să spunem. Și asta am spus în urmă cu doi ani de zile, când am spus: «Atenție, că poate fi formulată o acțiune în anulare». Adică trebuie să vedem ce se va întâmpla. La acel moment nu știam dacă va fi formulată sau nu, dar procedural se putea formula. A fost formulată, ne-am judecat și acesta e momentul în care am câștigat. De aceea am folosit exprimarea «definitiv»”, a precizat avocata.

Întrebată de ce prima decizie nu a fost suficientă și care este diferența dintre hotărârea din martie 2024 și cea pronunțată acum, Crenguța Leaua a explicat că procedura de anulare este o etapă distinctă, prevăzută de regulile arbitrajului internațional.

„Pentru că procedura ICSID conține această posibilitate care, dacă vreți, e similară cu o cale de atac, da? Așa cum în instanțele române câteodată este posibil să faci apel și recurs, altădată e posibil să faci recurs. În procedura ICSID e posibil să faci această cerere de anulare. Aici este un alt tribunal care judecă această cerere. Și asta a fost în cazul nostru”, a explicat aceasta.

Ce a contestat Gabriel Resources și de ce a fost respinsă cererea

În ceea ce privește motivele invocate de Gabriel Resources în cererea de anulare a hotărârii arbitrale, Crenguța Leaua a explicat că nu dorește să le detalieze, având în vedere amploarea documentației și argumentelor prezentate de ambele părți în dosar.

„Prefer să nu intru în detaliile de dosar, pentru că este o solicitare extrem de amplă, au fost sute de pagini de apărări, de susțineri, și dintr-o parte, și din cealaltă. N-aș vrea să fac acum un rezumat. În esență, au criticat hotărârea Tribunalului Arbitral și compunerea Tribunalului Arbitral, iar noi ne-am apărat. Iar față de aceste apărări, comitetul ad-hoc a decis că nu sunt întemeiate cererile de anulare formulate de Gabriel Resources. Poate e interesant să vedeți această chestiune ca fiind o consolidare a victoriei trecute”, a declarat Crenguța Leaua.

Întrebată cât de des au succes asemenea cereri de anulare în procedurile ICSID, aceasta a spus că, în general, majoritatea căilor de atac nu reușesc.

„E greu de făcut o statistică, dar procentul este majoritar de nereușită. Asta este valabil în general pentru căile de atac. Deci majoritatea căilor de atac, în general, nu sunt de succes, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să te lupți ca să ajungi să fii în acea situație de a te bucura de un câștig, așa cum ne bucurăm noi acum”, a afirmat avocata.

Ce se întâmplă cu aurul de la Roșia Montană

În ceea ce privește posibilitatea ca aurul de la Roșia Montană să fie exploatat în viitor și apariția unui eventual investitor interesat de proiect, Crenguța Leaua a spus: „Asta este o temă în privința căreia nu face parte din mandatul nostru avocațial și nu mă voi exprima”, a răspuns aceasta.

De asemenea, avocata Crenguța Leaua a explicat că decizia tribunalului arbitral nu obligă automat compania să suporte toate cheltuielile procedurii de anulare, întrucât în arbitrajul internațional este frecventă practica potrivit căreia fiecare parte își suportă propriile costuri.

„Nu. În privința tribunalelor arbitrale, foarte des, aproape în majoritate absolută, deciziile sunt ca fiecare parte să-și suporte costurile. Și costurile Tribunalului Arbitral se împart jumătate-jumătate. Acest lucru pleacă dintr-o practică foarte amplă”, a explicat Crenguța Leaua.

În martie 2024, tribunalul ICSID respinsese în totalitate pretențiile Gabriel Resources și dispusese ca firma să ramburseze României aproximativ 10 milioane de dolari reprezentând onorarii și cheltuieli legale. Ulterior, compania a cerut anularea hotărârii în baza Convenției ICSID.

Cum au colaborat avocații cu guvernele care s-au succedat în cei 11 ani de proces

Întrebată dacă, de-a lungul celor 11 ani de litigiu, au existat presiuni politice sau încercări de a se ajunge la o înțelegere cu Gabriel Resources, Crenguța Leaua a explicat că mandatul echipei sale a vizat strict reprezentarea juridică a statului român în procedurile internaționale.

„Pentru noi, mandatul a fost de asistare a statului în procedura ICSID. Și aceasta este chestiunea de care noi ne-am ocupat. Pe această chestiune, mandatul nostru a fost să ne apărăm și să asigurăm tot ceea ce este necesar ca să putem convinge tribunalele arbitrale de poziția României și să respingă cererile Gabriel Resources. Nu am avut un mandat de reprezentare în alte tipuri de discuții sau alte aspecte. Acestea sunt cele esențiale pentru noi.

Din punctul de vedere al tipului de relație pe care l-am avut, pot să spun un lucru cu toată inima și cu toată deschiderea: toate guvernele, toți angajații statului, toți cei care au intrat în legătură cu noi într-un fel sau altul în conjunctura acestei apărări a României, de exemplu foști angajați ai statului, foști oficiali, nu neapărat cei actuali, cu toții ne-au sprijinit. De aceea am și spus și am mulțumit în comunicatul pe care noi l-am dat tuturor celor care, în modul în care s-au comportat, ne-au sprijinit. Am avut o apărare coerentă și continuă a statului român pe tot parcursul acestor ani, din partea tuturor guvernelor”, a declarat avocata.

Crenguța Leaua a mai dezvăluit că echipa sa a reprezentat România în cinci cauze și două acțiuni în anulare, iar toate s-au încheiat cu victorii. „Noi am avut bucuria de a putea apăra statul român în cinci cauze și două acțiuni în anulare. Avem această, realmente, satisfacție profesională și personală și emoțională fantastică de a fi putut câștiga în toate”, a afirmat aceasta.

Referindu-se la eventualele greșeli ale autorităților române din perioada în care a fost derulat proiectul Roșia Montană și la măsurile care ar putea preveni situații similare în viitor, Crenguța Leaua a subliniat că mandatul echipei de avocați a vizat apărarea statului român, nu identificarea unor presupuse erori ale acestuia.

„Noi nu avem un punct de vedere de acest tip. Adică noi nu am prezentat și nici nu am gândit în direcția unei greșeli a statului român. Noi am prezentat apărarea statului român și de ce statul român nu a greșit. Ce se poate face în viitor? Evident, există întotdeauna, ceea ce de altfel se cunoaște în tot ceea ce înseamnă administrație publică, activitatea de analiză, de prevenție și de asigurare a respectării legalității.

Acest lucru s-a petrecut și în acest dosar. Deci nu avem, în ceea ce ne privește, o critică față de statul român. Dimpotrivă, noi am prezentat o poziție pe care o considerăm foarte corectă cu privire la modul în care statul român s-a comportat corespunzător”, a explicat Crenguța Leaua.

Sfatul avocatei pentru tinerii care vor să lucreze în arbitraj internațional

La finalul discuției, avocata a vorbit despre importanța muncii în echipă și a colaborării între specialiști din mai multe țări, explicând că un dosar de asemenea amploare nu poate fi gestionat de o singură persoană.

„Să învețe să lucreze în echipă. Dumneavoastră acum îmi luați mie un interviu, dar vă rog din toată inima să aveți în vedere că am fost două firme de avocatură cu avocați din multe țări ale lumii, care ne-am închegat. Echipa LALIVE și echipa LDDP.

LALIVE este o firmă internațională cu biroul principal la Geneva, dar cu birouri și la Zürich și la Londra, iar avocații din toate aceste echipe s-au coagulat în jurul acestui dosar și împreună am lucrat. De asemenea, echipa LDDP a fost o echipă amplă. Și vă rog foarte mult, dacă se poate, să considerați un lucru extrem de important pentru mine: să menționați identitatea colegilor mei alături de care am lucrat cot la cot: Andreea Simulescu, Ștefan Deaconu, Liliana Deaconescu, Andra Soare-Filatov, Corina Tănase în această fază procesuală.

În faza de la fond au mai fost și alți colegi și nu neapărat aș dori să menționez aportul lor, în special al colegei mele, Aurora Damcali. Și a întregii liste pe care dumneavoastră o veți găsi în comunicatul anterior al firmei noastre de avocatură.

De ce spun asta? Pentru că dacă nu muncești în echipă, nici nu poți să duci un astfel de dosar din punct de vedere al timpului avut la dispoziție și al volumului de informație. Veți vedea, de asemenea, că ce am spus în acea declarație pe care am dat-o azi dimineață e un lucru care subliniază și relația de încredere între membrii echipei.

Pentru că la o cantitate atât de mare de informație și de probe dintr-un dosar de arbitraj, cu atât mai mult un arbitraj investițional, fără echipă este imposibil. Iar la noi, vă rog foarte mult să aveți această înțelegere, pentru că va ajuta orice avocat viitor, tânăr, care se dezvoltă. Cel mai important lucru este cu cine lucrezi alături și să ai încredere în colegul tău, și să fie un coleg de valoare, și să poți dezvolta o relație de aproape, aș spune, fuziune intelectuală, astfel încât să poți să aperi clientul”, a transmis Crenguța Leaua.

Cine a făcut parte din echipele care au reprezentat România

România a fost reprezentată în acest litigiu de firmele de avocatură LALIVE și LEAUA DAMCALI DEACONU PAUNESCU (LDDP).

Echipa internațională LALIVE care a consiliat România a inclus-o pe Matthias Scherer, la Zürich, pe Lorraine de Germiny, Isabel San Martín și Puloma Mukherjee, la Londra, precum și pe Emilie McConaughey, la Geneva.

Echipa LDDP a fost coordonată de profesoara Crenguța Leaua și i-a inclus pe profesorul Ștefan Deaconu, Andreea N. Simulescu, FCIArb, în calitate de co-coordonator, Liliana (Toader) Deaconescu, Andra Soare-Filatov și Corina Tănase.

În prima fază a procesului au contribuit și alți avocați, printre care Aurora Damcali, a cărei contribuție a fost menționată în mod special de Crenguța Leaua.

Disputa a vizat planurile Gabriel Resources de a dezvolta la Roșia Montană cea mai mare mină de aur la suprafață din Europa. Compania a obținut drepturile de concesiune asupra zonei în 1999 și a solicitat ulterior României despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, după ce proiectul nu a mai avansat pe fondul preocupărilor legate de mediu și de drepturile civile.

În martie 2024, tribunalul ICSID a respins integral pretențiile companiei. Prin decizia din 13 noiembrie 2026, Comitetul ad-hoc a respins și cererea de anulare formulată de Gabriel Resources, consolidând astfel victoria României în acest litigiu internațional.