Preasfințitul Părinte Sebastian al Slatinei și Romanaților îi sfătuiește pe credincioși, în Pastorala de Paști , să respingă partizanatele în contextul actualelor războaie și să se roage pentru toate părțile implicate: „Să ridicăm Crucea în locul sabiei și să căutăm pacea, nu războiul; pacea aceea pe care le-a dat-o Domnul ucenicilor Săi după Învierea Sa, ca o chezășie a Învierii celei de obște!”
„În această lume, transformată tot mai mult într-o junglă a lăcomiei și a morții, poziția noastră, a creștinilor, nu poate fi alta decât cea a Bisericii, care respinge orice formă de agresiune și se roagă neîncetat pentru pace”, transmite ierarhul.
„Când Domnul Hristos le-a poruncit ucenicilor Săi să cucerească toate neamurile, «botezându-le în numele în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh…» (Mt. 28, 19), nu le-a cerut să facă aceasta cu sabia ori prin cine știe ce strategii militare, ci prin Cruce.”
Doar „războiul nevăzut” este binecuvântat de Biserică „Să ne fie limpede! În Biserică, doar un singur fel de război este binecuvântat – cel nevăzut sau al Crucii –, astfel că doar «cei ce și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele» (Gal. 5, 24) se încununează cu laurii biruinței”, continuă Episcopul Slatinei și Romanaților.
„De ce este atât de necesar acest război cu noi înșine? «Pentru că orice patimă care își face cuib în inima noastră este un sol al războiului celui ucigaș. Orice patimă este un înger ucigaș.”
„Cele șapte păcate de moarte sunt numite așa nu doar pentru că ne ucid sufletul, ci pentru că, de îndată ce se ivește prilejul, se năpustesc asupra aproapelui și îl ucid. Nu este suficient să fugim de rău și de război, ci trebuie să căutăm și pacea lăuntrică, precum zice David prorocul: «Ferește-te de rău și fă binele, caută pacea și o urmează pe ea» (Ps. 33, 13)”, continuă ierarhul.
„Prea mulți dintre noi, însă, ignorând învățătura sfântă și uitând de războiul cu noi înșine, ne-am aruncat în luptă unii împotriva altora. În loc de a lupta cu răul din noi, ne-am grăbit fiecare a vedea răul în celălalt.”
Eroismul slujirii arătat de Hristos este opus logicii dominației „Cuvântul Domnului: «Cine vrea să fie mai mare între voi, să fie slujitorul vostru» (Mt. 23, 11), însă, răstoarnă orice logică a tiraniei”, continuă părintele episcop.
„Avertismentul Său – «cei ce scot sabia, de sabie vor pieri» (Mt. 26, 52) – răsună și astăzi ca un blestem pentru toți cei ce voiesc războaie, pentru toți despoții și politicienii nesățioși ai lumii, căci, în logica divină, puterea nu înseamnă agresiune, ci forță interioară capabilă să ducă, prin smerenie, la jertfă și la sacrificiu suprem, după modelul Jertfei Domnului.”
„Trebuie să înțelegem că, la Dumnezeu, eroi nu sunt cei care mor pentru capriciile unor despoți descreierați, vremelnic cocoțați în vârful puterii seculare, ci aceia care își dau viața în lupta pentru veșnicie. Că cel mai mare dușman al omului nu este nici vecinul, nici străinul, nici măcar agresorul său de orice fel, ci chiar el însuși”, explică Preasfințitul Părinte Sebastian.
Pastorala Episcopului Slatinei și Romanaților se încheie cu un nou apel la credincioși de a lepăda „armele întunericului acestui veac” și a îmbrăca „armele luminii” (Rom. 13, 12).
„Să petrecem sărbătoarea Învierii Domnului în pace, ca o pregustarea a propriei noastre învieri, bucurându-ne de ceea ce a mai rămas bun și frumos în lumea și în ființa noastră și hrănindu-ne sufletele cu iubirea Sa nemărginită față de noi, iubire pe care El a plătit-o cu moartea Sa pe Cruce”, încheie Preasfințitul Părinte Sebastian.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro
