Bloomberg: Aliații NATO din est oferă bani pentru trupele SUA ca să-l îmbuneze pe Trump
Militar NATO Foto: EPA EFE
Statele Unite ale Americii desfășoară în prezent o evaluare de șase luni a prezenței sale militare în Europa. În acest context, o reuniune a alianței este programată la Bruxelles pe 27 august, la care va participa Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru Politică. Capitalele europene au fost luate prin surprindere de un chestionar transmis de SUA, document consultat de Bloomberg, care trebuie completat până pe 28 august. Acesta este menit să evalueze gradul de susținere pentru planurile lui Donald Trump, întrebând, printre altele, dacă statele au susținut "în mod public" politica sa externă, ce restricții aplică privind utilizarea bazelor militare americane și dacă alocă fonduri pentru companii americane din industria de apărare. Ca răspuns la aceste evoluții, și motivate de dorința puternică de a menține sau chiar de a crește amprenta militară americană, membrii NATO din Europa de Est și-au semnalat disponibilitatea de a acoperi o cotă mai mare din costurile asociate cu găzduirea forțelor SUA. Surse citate de Bloomberg indică faptul că țările de pe flancul estic al NATO intenționează să își exprime ferm dorința pentru o prezență substanțială a trupelor americane pe teritoriile lor, de unde și disponibilitatea lor de a contribui financiar într-o măsură mai mare. În prezent, efectivele trupelor americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind staționate în Germania. Națiunile est-europene găzduiesc contingente mai mici, de la câteva sute în statele baltice la câteva mii în Polonia. Principalele state europene membre NATO își coordonează activ răspunsurile la chestionarul american. Scopul lor este de a evita provocarea unei reacții negative din partea fostului președinte Trump, o situație amintind de nemulțumirea sa după refuzul acestora de a participa la atacurile comune SUA-Israel împotriva Iranului. Mulți aliați percep chestionarul, atribuit în mare parte lui Colby, ca o încercare de a impune o aliniere ideologică în schimbul protecției americane. În ciuda șocului inițial cauzat de chestionar, s-a conturat un consens pentru un răspuns constructiv în rândul capitalelor europene. Există o înțelegere comună că toți aliații continuă să aibă nevoie și să își dorească prezența trupelor americane în Europa. Președintele finlandez Alexander Stubb a comentat situația, declarând: „Există probleme asupra cărora suntem de acord cu Statele Unite și probleme asupra cărora nu suntem de acord. În timp, vom răspunde și acestui chestionar.” Oana Lungescu, cercetătoare la think tank-ul britanic RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a subliniat că înțelegerile privind desfășurarea trupelor și vânzările de armament nu sunt neobișnuite. Cu toate acestea, ea a remarcat că acestea sunt, în general, mai puțin directe și mai puțin conflictuale decât abordarea actuală, așa cum a mai arătat Bloomberg. Ea a avertizat că această măsură riscă "să încurajeze concurența între aliații care încearcă să fie pe placul Washingtonului". Lungescu a mai adăugat că, deși un anumit proces al SUA privind revizuirea ar putea fi util, administrația nu s-a bazat prea mult pe acest proces. În schimb, a susținut ea, s-a concentrat mai degrabă pe:
loialitatea percepută, afinitatea ideologică și capriciile președintelui, decât pe strategia pe termen lung, percepția amenințărilor și necesitatea unității NATO. — Oana Lungescu
