„Bolojan nu vorbește despre adevărații băieți deștepți din energie”
În urma retragerii miniștrilor Partidului Social Democrat de la guvernare, premierul Ilie Bolojan a preluat și interimatul la Ministerul Energiei.
Șeful Executivului a declarat că principalul său efort va fi acela de a lupta împotriva „noilor băieți deștepți”, indicând sectorul energetic drept un exemplu major în care, în loc să fie încurajate investițiile și creșterea producției, accesul la rețele a fost blocat artificial.
Potrivit premierului, zeci de mii de megawați au fost rezervați doar „scriptic”, fără proiecte reale în derulare, ceea ce împiedică investitorii serioși să intre pe piață. Declarația vine în contextul în care Bolojan întârzie deja să își respecte promisiunea că în luna aprilie va publica o listă cu toate companiile care fac speculă în sectorul energetic.
Expertul în energie Cosmin Păcuraru a oferit o reacție detaliată pentru ziare.com , în care contestă direcția indicată de premier și propune trei măsuri concrete pe care acesta ar trebui să și le asume pentru a combate adevărata speculă din domeniu.
„Bolojan nu vorbește despre adevărații băieți deștepți. Băieții deștepți nu sunt cei care și-au luat niște ATR-uri, le-au vândut sau, cum e cazul celei mai mari părți, speră să le vândă. Bolojan se referă doar la cei care probabil au investit niște bani cu o mică corupție și și-au luat aceste hârtii de la Transelectrica, care reprezintă peste 11.000 MW capacități de producție, în condițiile în care întreaga țară consumă într-o zi de iarnă în jur de 9.000 MW. Asta, într-adevăr, este o golăneală, dar de golăneala asta știa și ANRE-ul, instituție condusă de un liberal al domnului Bolojan, pe numele lui George Niculescu”, a transmis Cosmin Păcuraru.
Cele trei obiective majore propuse de expert
Potrivit lui Păcuraru, dacă premierul dorește să elimine specula din sectorul energetic, ar trebui să își asume trei obiective majore, despre care spune că nu prea vorbește. Primul este schimbarea legislației privitoare la achiziții, unde se fac cele mai mari furturi; al doilea este schimbarea legislației privitoare la piața de energie; iar al treilea este intrarea cu bocancii și cu paloșul în mână peste consiliile de administrație și directoratele companiilor din energie, unde este o nenorocire.
„Să le luăm pe rând: ambele legi, atât cea de achiziții, cât și cea pentru piața de energie, sunt foarte vechi de o groază de ani și nu sunt adaptate la realitățile de astăzi din piață. Schimbarea legislației de achiziții ar transparentiza procesul, iar prețurile n-ar mai ajunge umflate de câteva ori încă de la achiziții. Mai departe, privitor la schimbarea legislației pentru piața de energie, aceasta trebuie făcută în ideea că Dispeceratul Energetic Național și Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din România (OPCOM) nu mai trebuie să fie sub Transelectrica. Dispeceratul Energetic Național, în mod normal, ar trebui să se afle sub Ministerul Energiei, pentru a duce la bun sfârșit strategiile și politicile naționale din energie. Iar OPCOM-ul, în mod normal, ar trebui să fie o companie separată, care nu poate fi influențată de Transelectrica”, a explicat expertul.
În ceea ce privește cel de-al treilea obiectiv, Păcuraru a afirmat că efectele unor reforme reale în consiliile de administrație și directoratele companiilor din energie ar genera o conducere profesionistă a companiilor de stat: „Acestea se supun în fața a două entități: Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului. La Secretariatul General sunt două companii – Transgaz și Transelectrica – iar restul sunt la Ministerul Energiei”.
Oportunitatea pe care o are Bolojan este că, dacă își dorește, acum poate identifica mai ușor traseul speculei din energie, susține Cosmin Păcuraru.
„Acum că preia Ministerul Energiei, Bolojan va vedea cheltuielile operaționale ale companiilor. Este imposibil să nu observe neconcordanțe, iar ăla e cel mai bun punct de plecare pentru a ajunge la adevăratele grupuri infracționale din energie. Doar din cifrele pe care le-am văzut eu pe bursă este greu de imaginat cum multe companii ar putea justifica cheltuielile operaționale mult prea mari”, a conchis Cosmin Păcuraru.
