BREAKING Instanțele redeschid dosarele de prescripție și încep să aplice decizia LIN II a Curții de Justiție a UE prin care faptele penale nu se prescriu așa repede
Un val de redeschideri de dosare penale, în special în cazuri de corupție și evaziune fiscală, începe să se contureze în instanțele românești, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o nouă decizie, Lin II, care obligă la reevaluarea modului în care s-a aplicat prescripția. Această hotărâre anulează interpretările Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care au permis eliberarea sau exonerarea de răspundere a numeroși inculpați, inclusiv personalități publice.
Curtea de Apel Craiova a făcut primul pas semnificativ, repunând pe rol un dosar de fraudă cu fonduri europene. Cauza, inițial rămasă în pronunțare, a fost reluată pentru a dezbate efectele hotărârii CJUE în cauza Lin II, emisă la 16 iulie 2028, conform informațiilor disponibile pe portalul Curții de Apel Craiova . Dosarul, trimis în judecată de DNA Craiova în 2017, vizează o fraudă de 700.000 de lei.
Anul trecut, Tribunalul Gorj, în primă instanță, dispusesese încetarea procesului penal , motivând că faptele s-au prescris. Această decizie fusese luată în baza aplicării hotărârilor ÎCCJ, la acel moment condusă de judecătoarea Lia Savonea, care au stabilit termene de prescripție mai scurte.
Faptele din acest dosar datează din 2009. Potrivit unui comunicat de presă al DNA , de la data trimiterii în judecată, inculpații Dănilă (fostă Luculescu) Maria Daniela, Bunescu Bogdan Constantin, Șerban Marin, Bolovan Dumitru, Luculescu Gheorghe Adrian, Motea (fostă Buncianu) Mihaela – Nicoleta și Luculescu Ionela Nicoleta, ar fi depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit documente false sau inexacte. Acestea aveau ca scop obținerea frauduloasă de fonduri nerambursabile pentru proiectul „Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale în câmp destinată comercializării…”. Documentele atestau în mod eronat că inculpații îndeplineau condițiile impuse de Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, precum calitatea de membri ai unei familii de fermier și faptul de a fi lucrat peste 50% din timpul de lucru într-o fermă, cu cel puțin 12 luni înainte de a se instala pe cont propriu la conducerea unei exploatații agricole.
Un caz similar a fost înregistrat și la Tribunalul Cluj. Aici, o cauză de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 8 milioane de lei, care rămăsese în pronunțare, a fost de asemenea repusă pe rol la termenul din 24 iulie 2026. Portalul Tribunalului Cluj menționează explicit decizia de repunere pe rol:
"Repune pe rol cauza, raportat la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, la data de 16.07.2026, a Hotărârii Curţii în cauza C-280/25 [Lin II]".
Acest dosar, trimis în judecată în octombrie 2017 de Parchetul Tribunalului Cluj, vizează fapte de evaziune fiscală și spălare de bani comise în perioada 2010-2014, prin crearea unui circuit fictiv ce implica și societăți comerciale din Ungaria.
Contextul controverselor privind prescripția
Situația actuală vine după o serie de decizii judiciare care au generat un val de eliberări și încetări de procese penale. Numeroși infractori dovediți, implicați în acte de corupție sau evaziune, au beneficiat de prescripția extinsă aplicată de instanțele românești, contrar, conform CJUE, dreptului european. Această practică s-a bazat pe interpretările date de Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada în care era condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Persoane condamnate, aflate deja în penitenciar, au formulat căi extraordinare de atac, iar instanțele, aplicând interpretarea ÎCCJ privind prescripția, au constatat că faptele erau deja prescrise la momentul condamnării. Astfel, aceștia au fost eliberați sau au scăpat de alte dosare aflate pe rol. Printre beneficiarii acestei situații se numără nume precum Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoană), fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, fostul șef al CNAS Lucian Duță, afaceristul Nelu Iordache, fostul președinte al Camerei Deputaților Bogdan Olteanu sau fostul primar și ministru de Finanțe Darius Vâlcov.
Alți inculpați cu dosare trimise în judecată sau chiar cu condamnări în primă instanță, printre care Ioana Băsescu, Elena Udrea sau Marian Vanghelie, au scăpat de răspundere tot pe motivul prescripției, în urma aplicării de către instanțe a prescripției extinse de ÎCCJ.
Evoluția deciziilor judiciare: De la CCR la CJUE
Problema a început să capete contur în 2018 și 2022, când Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că faptele penale se prescriu mai repede. CCR a declarat neconstituțională prescripția specială, mecanism ce permitea prelungirea termenului de răspundere penală prin acte procedurale precum citarea sau punerea sub acuzare.
Ulterior, în octombrie 2022, ÎCCJ a extins retroactiv perioada de aplicare a prescripției accelerate, de la intervalul 2018 – 2022 la perioada 2014 – 2022. Înalta Curte a susținut că deciziile CCR privind prescripția trebuie aplicate retroactiv, conform principiului legii penale mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului Cod Penal, 1 februarie 2014.
Situația s-a complicat în iulie 2023, când CJUE, în cauza Lin I, a decis că instanțele naționale trebuie să aplice deciziile CCR, dar nu și hotărârea interpretativă a ÎCCJ care extindea prescripția. CJUE a infirmat aplicarea retroactivă a deciziilor CCR pe principiul legii penale mai favorabile în cazul prescripției, eliminând astfel perioada 2014 – 2018 în care, conform ÎCCJ, faptele se prescriau mai repede.
Ca răspuns, Înalta Curte a invocat drepturile fundamentale ale omului, apărate de CEDO, și a ignorat decizia instanței europene. Mai mult, a încercat să-și consolideze poziția prin decizii similare, impunând celorlalte instanțe naționale să nu țină cont de hotărârea CJUE. Consecința directă a fost că infractorii dovediți sau inculpații cu procese pe rol au continuat să beneficieze de prescripția extinsă, fiind eliberați din pușcărie sau scăpând de dosare.
Punctul culminant a fost atins pe 16 iulie 2026, când CJUE a emis o nouă decizie, în cauza Lin II. Aceasta a statuat, în termeni neobișnuit de duri și răspicați, că Înalta Curte a încălcat dreptul european prin extinderea prescripției de care au beneficiat infractorii și inculpații. CJUE oferă acum o soluție clară: parchetele trebuie să declare recursuri în casație, iar instanțele au obligația de a aplica decizia Lin II, de a înlătura prescripția extinsă de către ÎCCJ și de a reanaliza dacă dosarele considerate prescrise erau, într-adevăr, prescrise.
Explorează subiectele:
