BREAKING O judecătoare, membră CSM, dă în vileag caracatița clientelismului din sistemul de Justiție
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, una dintre reprezentantele Curților de Apel în Consiliul Superior al Magistraturii, a postat pe pagina sa de Facebook un text în care denunță gradul uriaș de clientelism care macină din interior sistemul judiciar.
Magistratul prezintă o statistică actualizată a modalităților de ocupare a funcțiilor de conducere din instanțe, din care rezultă că aproape două treimi dintre acestea sunt ocupate prin delegare, nu prin concurs.
În numeroase cazuri, cei delegați fie nu îndeplineau condițiile pentru a ocupa respectivele posturi, fie le ocupă pe perioade mai lungi decât permite legea.
Judecătoarea denunță și concetrarea a unei prea mari puteri în mâinile președinților de instanțe, în special la nivelul Curților de Apel, și cere schimbarea modului de alegere a Colegiilor de Conducere ale instanțelor, astfel încât acestea să fie cu adevărat repreznetative pentru corpul magistraților din respectiva instanță.
„Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional.
Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte”, concluzionează judecătoarea Milu, care provine de la Curtea de Apel Brașov, una dintre cele mai non-obediente instanțe din țară.
Iată integral textul judecătoarei Ramona Grațiela Milu:
„Delegarea – soluție excepțională devenită regulă
În contextul dezbaterilor curente privind modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere în instanțe, prin numire sau delegare, consider necesară prezentarea unor date statistice oficiale, însoțite de observațiile mele.
Situația la 8 ianuarie 2026
Potrivit evidențelor publicate pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă următoarea situație:
Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%.
La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La nivelul curților de apel, din 109 funcții de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%).
La nivelul tribunalelor, din 240 funcții de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%).
La nivelul judecătoriilor, din 308 funcții de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%.
Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad.
Concursurile pentru funcțiile de președinte de instanță (2024–2025)
Anul 2024
Prima procedură:
– 129 funcții scoase la concurs
– 37 candidați înscriși
– 22 președinți numiți
A doua procedură:
– 127 funcții scoase la concurs
– 38 candidați înscriși
– 24 președinți numiți
Anul 2025
O singură procedură de concurs:
– 150 funcții scoase la concurs
– 66 candidați înscriși
– 6 retrageri
– 57 candidați prezenți la susținerea proiectului de management
– 16 candidați nu au obținut nota minimă de 5
– 28 contestații formulate, 2 admise
– 34 președinți de instanță numiți
Totodată, în anul 2025, Secția pentru judecători a numit 61 de judecători în funcții de vicepreședinte sau președinte de secție, prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru președinți.
Cadrul legal al delegării în funcțiile de conducere
Reglementarea legală consacră delegarea ca măsură excepțională, utilizabilă doar în situația în care funcțiile nu sunt ocupate prin numire.
Art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede că durata delegării este de cel mult 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru aceeași procedură, de încă 6 luni.
Legislația primară și secundară nu instituie obligația declanșării într-un termen determinat a procedurii de numire pentru funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție, aceste decizii rămânând la discreția președinților de instanțe.
Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi.
Art. 179 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 stabilește că delegarea în funcții de conducere nu este condiționată de vechimea necesară pentru numire.
Art. 14 alin. (3) din Metodologia privind detașarea și delegarea judecătorilor (Hotărârea Secției pentru Judecători nr. 1471/2023) prevede că delegarea nu este condiționată de funcționarea timp de cel puțin un an în instanța respectivă, cerință obligatorie pentru ocuparea funcției prin numire.
Practica delegărilor în anul 2025
În anul 2025, în cadrul Secției pentru judecători:
au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere;
au fost aprobate 521 prelungiri de delegări.
Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus:
50 delegări și
91 prelungiri de delegări.
În numeroase cazuri a fost depășită durata maximă legală (6 luni + 6 luni), fiind de notorietate și situații de „delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe.
Sunt relevante, cu titlu de exemplu:
jud. Pencea Adriana, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca vicepreședinte al Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an;
jud. Udrea Mirela Zina, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca președinte al Secției a IV-a civilă a Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an.
Motivarea voturilor negative
Întrucât votul minoritar exprimat în activitatea administrativă a Secției pentru judecători nu se motivează în cuprinsul hotărârilor, consider necesară precizarea motivelor care au stat la baza voturilor mele negative, de cele mai multe ori singulare (1 la 8 sau 1 la 9).
Acestea au avut în vedere, în principal:
*neîndeplinirea condițiilor de vechime sau de funcționare de minimum un an în instanța respectivă, în condițiile existenței unui număr semnificativ de judecători eligibili (ex.: Tribunalul București – 258 judecători activi; Curtea de Apel București – 249 judecători activi);
*neînscrierea sau retragerea din procedura de concurs pentru funcția de președinte;
*depășirea duratei maxime legale de un an a delegării.
În loc de concluzii – propuneri de lege ferenda
1.Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022.
Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală.
2.O a doua propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la formula în care majoritatea membrilor erau aleși. Reprezentativitatea este esențială pentru ca deciziile administrative să fie percepute ca expresia voinței colective, nu ca rezultatul voinței unei singure persoane.
Concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților, în special la nivelul curților de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență.
3.O a treia propunere vizează:
limitarea strictă a delegărilor (maximum 6 luni + o singură prelungire),
interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe sau care nu îndeplinesc condițiile legale,
admiterea unor excepții doar în cazul neocupării funcției prin două proceduri consecutive.
Concluzie finală
Analiza datelor oficiale arată o proporție covârșitoare a funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege.
Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional.
Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte”.
