Carlos Mulas Granados, reprezentantul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Europa Centrală și de Est a spus într-un interviu pentru g4media.ro și Economedia că dacă guvernul Bolojan își îndeplinește planurile, ar putea duce la ”o ușoară supraperformanță economică”. Oficialul FMI a explicat și că reforma administrației e necesară pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor și pentru a ajuta mediul de afaceri – mai ales micii antreprenori români. El a vorbit și despre faptul că o guvernare stabilă e benefică pentru performanța economică.

• Interviul integral cu Carlos Mulas Granados:

Cristian Pantazi: Cum au reacționat economiile din Europa Centrală și de Est la volatilitatea prețurilor energiei și la războiul din Ucraina?
Carlos Mulas Granados: În general, regiunea a rezistat bine situației. Majoritatea țărilor au înăsprit politica monetară ca răspuns la creșterile de prețuri cauzate de șocul energetic, oferind în același timp sprijin fiscal familiilor și companiilor. Important este că țările cele mai vulnerabile și-au diversificat parțial sursele de energie, renunțând la combustibilii fosili. Deși a existat o încetinire a activității economice, impactul nu a fost atât de grav ca în timpul pandemiei sau al crizei financiare globale. Pachetele de politici interne au funcționat, iar Uniunea Europeană a jucat, de asemenea, un rol, permițând multor țări ECE să ofere ajutoare de stat și lansând planuri la nivelul UE, precum REPowerEU, axate pe stocarea gazelor, diversificarea aprovizionării și reducerea facturilor.

Cristian Pantazi: Pe baza cifrelor pe care le aveți și a tendințelor pe care le vedeți, credeți că regiunea a atins un plafon al modelului de creștere bazat pe costurile reduse ale forței de muncă și pe investițiile străine directe?
Carlos Mulas Granados: Nu credem că regiunea se află la sfârșitul modelului de creștere care a propulsat-o în ultimele trei decenii, dar se apropie de un moment în care trebuie să se gândească la ce urmează. Acest model, bazat pe investiții străine directe și exporturi prin exploatarea costurilor reduse de producție și a unei forțe de muncă înalt calificate, a funcționat bine. Multe țări din Europa Centrală și de Est pot urca pe scara lanțului de valoare. Iar acest lucru este doar parțial legat de tensiunile comerciale actuale. Aceste economii ar putea dezvolta companii mai mari, ar putea fi mai competitive, mai inovatoare, îmbunătățindu-și astfel treptat modelul de creștere.

Cristian Pantazi: Care sunt reformele necesare pentru ca țările din regiune să evolueze către acest model bazat pe inovare și productivitate?
Carlos Mulas Granados: Creșterea bazată pe deschidere, ISD și exporturi către UE a funcționat mulți ani. Dar reformele și politicile pot ajuta la trecerea către un nou model de creștere. Deși situația variază de la o țară la alta, trei domenii merită atenție. În primul rând, țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) trebuie să mobilizeze mai multe investiții private interne axate pe sectoare inovatoare. Există multe domenii în care pot crește afaceri noi, inclusiv materiale critice, produse chimice pentru agricultură sau farma, servicii software, AI, fintech sau produse pentru tranziția climatică, cum ar fi vehiculele electrice.

Sunt necesare și investiții publice, în special pentru proiecte finanțate de UE care țin de infrastructura de bază. Reducerea deficitelor de infrastructură, alături de investiții private suplimentare, sunt factori-cheie pentru consolidarea laturii de capital a economiei. În al doilea rând, în ceea ce privește munca, multe țări din regiune trebuie să crească participarea forței de muncă pe piața muncii și să îmbunătățească competențele acesteia. Și în al treilea rând, așa cum este cazul întregii Uniuni Europene, regiunea CESEE ar beneficia de progrese suplimentare în finalizarea pieței unice a UE.

Cristian Pantazi: FMI a încurajat în mod repetat guvernul român să crească participarea forței de muncă în ultimii ani. Credeți că guvernul român a luat măsurile necesare?
Carlos Mulas Granados: Autoritățile au încercat să faciliteze acest lucru prin dialogul cu mediul de afaceri și sindicatele pentru a ajuta la identificarea schimbărilor legislative necesare creșterii participării forței de muncă, care este a treia cea mai scăzută din UE. După cum explicăm în raportul nostru recent, România are nevoie de mai multe investiții în îngrijirea copiilor, de schimbări care să facă locurile de muncă cu timp parțial mai accesibile femeilor, studenților sau chiar pensionarilor, într-un mod care să permită combinarea pensiilor cu participarea activă pe piața muncii. Acest lucru înseamnă o legislație mai flexibilă și mai multe investiții publice în politici active pe piața muncii.

Cristian Pantazi: Cum vedeți expunerea băncilor din regiune la datoria publică și la volatilitatea pieței?
Carlos Mulas Granados: Din nou, această problemă variază de la o țară la alta. În unele țări, băncile au legături strânse cu statul și cumpără masiv obligațiuni suverane. În altele, mai puțin. Totuși, nu credem că există motive de îngrijorare. În general, băncile din regiune sunt bine capitalizate și profitabile.

Autoritățile au făcut o treabă bună în ceea ce privește monitorizarea băncilor și respectarea reglementărilor prudențiale, astfel încât băncile să rămână lichide și bine capitalizate. În unele țări, acest lucru a implicat aprobarea unor amortizoare (buffere) anticiclice suplimentare sau măsuri prudențiale bazate pe gradul de îndatorare a debitorilor, care sunt implementate la timp. În general, evaluarea noastră este că autoritățile monetare și de supraveghere au făcut o treabă bună în acest sens.

Cristian Pantazi: Cât de importantă este stabilitatea politică în România și, în general, în regiune, având în vedere că am văzut unele tensiuni politice aici sau în altă parte?
Carlos Mulas Granados: Noi, la FMI, nu ne exprimăm opinii despre situația politică a diferitelor țări. Dar istoria arată că guvernele mai stabile duc la condiții economice benefice pentru investitori și consumatori. De asemenea, guvernele mai stabile sunt de obicei asociate cu reforme care îmbunătățesc potențialul de creștere și ajută la menținerea finanțelor publice într-o formă mai bună. Deci, pe scurt, stabilitatea politică este bună pentru stabilitatea macroeconomică și financiară, făcând astfel economiile mai reziliente.

Cristian Pantazi: Cum evaluați traiectoria actuală a deficitului în România?
Carlos Mulas Granados: Deficitul public al României este ridicat. Dar guvernul a reacționat. Măsurile fiscale puse în aplicare în timpul verii și toamnei au fost considerabile și au mers în direcția corectă. Iar evaluarea noastră este că lucrurile se vor îmbunătăți constant. Atât timp cât guvernul își îndeplinește planurile și își atinge propriile ținte fiscale, acest lucru ar putea duce chiar la o ușoară supraperformanță economică.

Cristian Pantazi: Anul acesta?
Carlos Mulas Granados: Măsurile fiscale care au fost aprobate încep deja să dea rezultate și guvernul trebuie doar să mențină cursul. Anul acesta, deficitul public va scădea treptat, iar cea mai mare parte a îmbunătățirii va fi vizibilă anul viitor. După 2027, așa cum explicăm în raportul recent, vor fi necesare mai multe eforturi fiscale pentru a reduce deficitul în continuare spre 3% din PIB și datoria publică aproape de 60%.

Cristian Pantazi: Ce părere aveți despre reforma administrației publice?
Carlos Mulas Granados: Reforma administrației publice este o problemă de multă vreme în această țară. Deși reforma administrației publice are o componentă fiscală, poate că impactul fiscal pe care îl poate genera nu este la fel de mare ca alte măsuri bugetare. Dar are și alte două dimensiuni importante: furnizarea de servicii publice de calitate și deblocarea condițiilor de investiții. Reforma administrației publice este bună nu doar pentru resursele fiscale, ci și pentru că poate ajuta la îmbunătățirea serviciilor disponibile pentru comunitățile locale și la îmbunătățirea condițiilor de afaceri în piețele regionale.

Cristian Pantazi: Ați menționat anterior, într-un răspuns despre regiune, importanța fondurilor europene. Cum o evaluați în cazul României?
Carlos Mulas Granados: România a făcut o treabă bună explicând Comisiei Europene cum ar putea îndeplini criteriile pentru a-și obține cota din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR). Renegocierea jaloanelor pentru obținerea fondurilor a fost un succes, iar autoritățile se așteaptă să primească majoritatea fondurilor restante disponibile. Proiecția noastră de creștere pentru 2026 se bazează pe această ipoteză și sperăm că va avea un efect vizibil asupra activității economice. Pe lângă aceasta, România trebuie să îmbunătățească absorbția restului de fonduri europene care vin prin Cadrul Financiar Multianual al UE.

Cristian Pantazi: Care sunt riscurile pe care FMI le consideră cele mai probabile pentru anul viitor sau următorii doi ani în cazul României?
Carlos Mulas Granados: Am putea privi acest lucru din unghiuri diferite. În ceea ce privește creșterea economică, orice afectează pe neașteptate situația economică a Europei va afecta și România, deoarece România este foarte integrată în piața europeană și în lanțurile sale de valoare. Orice surpriză suplimentară venită din tensiunile comerciale sau din situația geopolitică poate duce la o încetinire a creșterii în Europa, care va afecta România. De asemenea, așa cum am explicat anterior, dacă fondurile europene din PNRR nu vin la nivelul așteptat de autorități, acest lucru va afecta investițiile și activitatea economică.

În ceea ce privește inflația, riscurile sunt legate de creșterea salariilor și de prețurile la energie, care pot menține inflația mai ridicată decât s-a prognozat. Așa cum am explicat în ultimul nostru raport, am recomandat ca BNR să mențină o abordare prudentă a politicii monetare și să reia reducerile ratei de dobândă doar după ce creșterea salariilor și inflația se temperează în mod susținut.

În final, privind situația fiscală, riscul provine din anularea oricăreia dintre măsurile-cheie din pachetele fiscale recente. Măsurile aprobate merg în direcția corectă, iar guvernul trebuie să rămână pe acest curs până când această fază de ajustare va fi finalizată la sfârșitul anului 2026. Analizând bugetele pentru 2027 și 2028, guvernul va trebui apoi să propună planuri suplimentare pentru a finaliza cu succes ultima etapă a corecției deficitului, așa cum s-a convenit cu autoritățile europene.

Carte de vizită:

Carlos Mulas Granados este reprezentantul FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Anterior, a fost șef adjunct al Unității de Strategie a FMI, coordonând fluxul de lucru pentru G20 și reprezentând Fondul în cadrul grupului de lucru pentru Arhitectura Financiară Internațională. De asemenea, Carlos a făcut parte din grupul de lucru care a pregătit ediția specială a Agendei de Politici Globale a Directorului General, care stabilește direcția pe termen mediu pentru FMI.

El s-a alăturat Fondului în urmă cu peste un deceniu, după ce a ocupat funcția de director adjunct al biroului economic al Prim-ministrului spaniol, de consilier al Comisarului European pentru Afaceri Economice și Monetare și de profesor și director al think-tank-ului ICEI la Universitatea Complutense. Are un doctorat în economie de la Universitatea Cambridge și un master în relații internaționale de la Universitatea Columbia.

Distribuie Distribuie Comentarii