Brrr!!! Un articol-semnal de alarmă scris de Ioana Ene Dogioiu despre ce ne așteaptă

Brrr!!! Un articol-semnal de alarmă scris de Ioana Ene Dogioiu despre ce ne așteaptă

Vorbeam zilele trecute cu un fost demnitar pe care il respect si care imi spunea ca, in momentul acesta, cea mai mare problema a Romaniei este Liviu Dragnea.

Nu cred asta sub nicio forma. Liviu Dragnea a devenit si este o problema atat de mare pe cat fortele teoretic adverse, din partid, cate sunt, si din afara partidului, i-au permis si ii permit sa fie.

In acest moment mi se pare evident ca Liviu Dragnea se zbate. Si cea mai mare problema a lui nici macar nu este acum condamnarea in prima instanta. Cea mai mare problema este ca nu a putut livra ceea ce partidul i-a impus pe ton tot mai apasat pe masura ce dovezile colaborarii lui cu "statul paralel", fie ca e vorba de marturii si poze furnizate de Victor Ponta, fie ca e vorba de protocoale semnate ca ministru al Dezvoltarii, se inmultesc. Adica ordonanta amnistiei si gratierii.

Liviu Dragnea mai are timp pana ar putea sa vada usa puscariei, cel putin un an, cat ar urma sa dureze apelul. Dar sunt in partid oameni cu mult mai aproape de ea sau deja condamnati definitiv care nu mai au nici timp, nici incredere in presedintele PSD.

In plus, a facut si face mari erori care tin de conditia, de caracterul lui.

Cand strangi cercul puterii la Olguta Vasilescu, Claudiu Manda si Darius Valcov cu care te duci la Scrovistea sa pui tara la cale, excluzandu-i pe toti ceilalti ca pe niste slugi neimportante care trebuie doar sa execute edictele de la Scrovistea, cand iti bati joc grosier cu cei trei alesi de Viorica Dancila uneori chiar de fata cu ea, ca si cum ar fi o mobila, cand "mobila" vede la fel ca tot partidul ca oamenii care si-au pus pielea la bataie pentru tine sunt abandonati si se zbat singuri, starnesti, dincolo de frica pe care ai sadit-o, multa ura. Cam la fel ca Ceausescu.

Ordonanta amnistiei si gratierii i-a refuzat-o Calin Popescu Tariceanu. Si, daca intuitia nu ma insala, va continua sa i-o refuze, in pofida ofertelor de sirena pe care i le face in privinta prezidentialelor.

Nu pentru ca Tariceanu moare de dragul Justitiei. Sub nicio forma. Ci pentru ca CPT isi joaca cu inversunare sansele la prezidentiale si cel mai mare obstacol in calea lor este chiar Dragnea care, in mod evident, nu il va sustine in veci cu adevarat la prezidentiale, asa cum nici Victor Ponta nu avea cum sa-l sustina pe Crin Antonescu. Am explicat deja de ce.

Este de asteptat ca, sub aceasta presiune uriasa, la mijlocul lui august, Dragnea sa reia in forta chestiunea ordonantei si daca ALDE se va opune in continuare s-ar putea ajunge chiar la riscul ruperii coalitiei.

Cat de repede va fi devorat Dragnea de propriul partid depinde de viteza cu care acesta va reusi sa genereze o masa critica a furiei si o alternativa. Am observat, de exemplu, ca Victor Ponta, ultimul premier puternic al PSD, este extrem de retinut in a ataca partidul si in a trage din electoratul acestuia catre Pro Romania, asa cum ar fi logic daca dl Ponta s-a simti cu adevarat nonpesedist. Dar ar putea fi doar o pauza de vara, desigur, nu neaparat pregatirea terenului intoarcerii acasa.

Insa simpla schimbare a lui Dragnea nu va insemna mai binele real al acestei tari. Un PSD condus de altcineva nu va fi mai putin PSD, mai putin anti-justitie, mai putin obsedat de amnistie si gratiere.

Electoratul lui este stabil, compact si disciplinat, deci cifrele mari nu se vor schimba, mai ales dupa majorarea substantiala a pensiilor. Pentru a face o reala diferenta trebuie sa existe alternativa. Si aici e nenorocirea.

PNL este un partid care devine pe zi ce trece tot mai caricatural. E si jenant sa le mai comentezi miscarile: Vasile Blaga vrea loc pe listele europarlamantare si face demonstratii de forta pe cont propriu chemandu-si ostile pedeliste la Bucuresti ca sa-i arate lui Ludovic Orban ce sprijin sau ce opozitie ii poate asigura in functie de locul pe lista.

Reuseste insa sa-si enerveze si pedelistii convocati, care inteleg ca au fost folositi ca figuranti ai demostratiei in interes cam propriu, dar si vechii liberali care se tem ca Ludovic Orban sa nu cedeze prea mult pentru pedelisti.

Se bat ca chiorii pe liste, in timp ce scarba electoratului reduce locurile eligibile. Basca emotia cu care si foarte multi liberali asteapta si ei izbavirea amnistiei si gratierii. Cu atatea griji majore, marele partid liberal n-are timp nici sa-si repare gardul din Modrogan care sta sa cada, spijinit de niste pari.

USR se misca binisor, dar are mult de lucru ca intarire de oferta, de discurs si strategie, de constructie a bazei pentru a ajunge o alternativa solida.

Dl Ciolos construieste pe termen lung, minunat!, dar Romania se scufunda pe termen scurt si pentru maine nu are nimic pregatit. Inteleg ce nu exclude, dar nu inteleg ce asuma.

Si bineinteles ca fiecare se uita chioras la celalalt pentru ca interesant e sa primesti cel mai mult din felia mica, nu sa maresti felia cu o inteligenta strategie comuna.

Iar dl Iohannis nu vrea decat sa nu fie deranjat si sa nu cumva sa fie el obligat sa lupte personal decat in ultima instanta, foarte tarziu, cum a fost cu sesizarea Comisiei de la Venetia. Sa faca altii! Nu mobilizeaza electorat, nu mobilizeaza fortele anti-PSD, nu e prezent. Nu ma mir ca Liviu Dragnea il potenteaza din rasputeri, iar televizunile afiliate incearca sa distruga discutia despre vreo alternativa pe "dreapta". E adversarul ideal.

Daca Dragnea va cadea, asta se va intampla din cauza/datorita limitelor acestuia, nu pentru ca presedintele ar fi luptat sa scape tara de belea.

Ce a facut presedintele Iohannis cu toata energia uriasa din iarna anului trecut? Cum a gestionat-o? Cum a intretinut-o? Incotro a canalizat-o? Spre Tenerife! Ce pofte i-a refuzat lui Dragnea, cum a luptat cu el, ce institutie a salvat de la capturare?

Din punctul meu de vedere, cred ca realist ar fi ca fortele autentic anti-PSD, oricare ar fi ele, sa puna mana sa caute candidat viabil la prezidentiale, unul care sa poata remobiliza acest electorat si sa poata fi un autentic presedinte al Romaniei, nu un miraj care traieste din proiectia nevoilor noastre pe care nu avem taria sa le declaram abandonate.

Nu avansez niciun nume, nu sustin nicio varianta, nu e treaba mea. E treaba lor sa-l caute cu realism, cu cat de putin orgoliu se poate, pentru ca nu e decat o sansa: ori scot ceva puternic si viabil cu care vor aduce la vot masa uriasa de demobilizati si vor fi invingatori ei insisi, ori se macina si esueaza si, daca iar vor merge la miloaga electorala a raului mai mic, se vor ineca intr-un lighean electoral infim pe care PSD il domina in mod natural.

Vara aceasta nu e de cotitura numai pentru Dragnea si actuala coalitie. Este un moment cheie si pentru actuala Opozitie. Cei care il inteleg ar trebui sa se puna in miscare si sa genereze forta care sa faca imposibil un nou Dragnea. Altfel, in actuala ecuatie, el va reaparea, scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com.


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Scandalul banilor furați de securiști ia amploare / Dezvăluirile istoricului Mădălin Hodor

3 Așa arată podul care va lega Ardealul de Oltenia

4 Ăsta a fost șef SIE? / Cu un picioruș în groapă, Meleșcanu face valuri în paharul cu apă...

5 Noi stenograme despre avocata Cămătarilor / L-a apărat și pe Fluturică, un interlop care a bătut o victimă cu pl…