„O acțiune deliberată. Ne pregătim pentru cele mai rele scenarii”
Sâmbătă după-amiază, România a fost vizată de o dronă rusească. Marți noaptea, Polonia a pățit același lucru, la ei fiind trimise mai multe drone, pe unele doborându-le. Iar sâmbătă a ridicat și ea avioane și a închis temporar un aeroport, din cauza unui atac cu drone la granița cu Ucraina. „Polonia se pregătește pentru cele mai rele scenarii, dar încă nu este suficient de pregătită”, spune într-un interviu pentru cititorii HotNews experta poloneză Justyna Gotkowska, director adjunct al Centre for Eastern Studies (OSW) din Varșovia.
Justyna Gotkowska este una dintre cele mai respectate analiste de securitate din Polonia. Coordonează activitatea Centre for Eastern Studies din Varşovia – un think tank public aflat în subordinea guvernului polonez, dar recunoscut pentru analizele sale independente și influența în dezbaterea de securitate.
Justyna Gotkowska. Foto: captură YouTube Rapoartele OSW sunt frecvent citate de presă și de decidenți din Europa pe teme ce privesc Rusia, Ucraina și securitatea flancului estic al NATO.
„Până acum, am avut niște drone care probabil au deviat. Acum e o acțiune deliberată a Rusiei”
HotNews: Există o procedură oficială în situaţia în care dronele ruseşti invadează spaţiul aerian din Polonia: avertizări, alerte, instrucțiuni clare pentru populația civilă?
Justyna Gotkowska: Avem un sistem național de alertă și a fost folosit pentru a le cere cetățenilor din regiunile afectate să nu atingă dronele căzute sau vreo parte a lor și să comunice poliției dacă au fost găsite astfel de drone. Aceste alerte au fost trimise dimineața sau după-amiaza, în funcție de regiune.
Dar, în general, acesta este primul caz de acest fel, când am avut mai multe drone intrând în spațiul aerian polonez, unde nu a fost o greșeală, ci o acțiune deliberată a Rusiei. Aşa că e foarte probabil ca, de acum, guvernul să transmită niște instrucțiuni despre cum să reacționăm și ce să facem dacă un astfel de caz se repetă.
Până acum, am avut niște drone care probabil au deviat și au fost găsite apoi în Polonia, în câteva cazuri, dar nu era vorba despre un tip de provocare ca acum. Totuşi, a existat o discuție despre acest sistem de alertă, dacă informațiile nu ar trebui comunicate mai devreme. Și bănuiesc că, dacă vom mai avea astfel de incidente, cu siguranță strategia de comunicare către societate se va schimba și vom vedea alerte mai devreme, iar procesul va fi mai rapid.
Cere acțiuni largi de pregătire civilă
– Există, în Polonia, exerciții de apărare civilă sau campanii prin care oamenii sunt învățați cum să reacționeze?
– Au fost foarte puține până recent. Polonia vrea însă să dezvolte sisteme de protecție civilă. A fost adoptată o lege în Parlamentul polonez în acest sens. Deci există bază legală, însă nu pot spune că au fost exerciţii semnificative până acum. Și cred că toți așteptăm ca astfel de exerciții de protecție și apărare civilă să fie organizate la o scară mult mai largă.
– Polonia a cerut consultări NATO prin Articolul 4. Dar, la nivel intern, ce înseamnă asta pentru cetățenii de rând?
– Consulările sunt despre cum va reacționa NATO și aliații NATO și cum vor întări apărarea aeriană a Poloniei. Și cred că am văzut şi efectele după consultări: aliați individuali au promis să trimită avioane de luptă, elicoptere, sisteme de apărare aeriană în Polonia. Va exista și o regândire în cadrul NATO despre cum să întărim în ansamblu apărarea aeriană pe flancul nord-estic și sud-estic. (n.r. Între timp, NATO a anunțat oficial o nouă misiune pentru întărirea flancului estic )
În ceea ce privește cetățenii de rând, aceste măsuri de descurajare sporită le-au arătat că NATO este unită și că vrem cu toţii să apărăm Polonia sau statele baltice. Și sper că asta va avea un impact și nu vom mai vedea prea des astfel de incidente.
„Societatea poloneză nu este predispusă să fie influenţată de retorica pro-rusă”
– Şi reușesc autoritățile poloneze să „traducă” mesajele externe – de exemplu, președintele Trump sugerând că poate a fost o greșeală – astfel încât asemenea declarații să nu minimalizeze gravitatea incidentului?
– Cred că mesajul guvernului polonez și al autorităților a fost foarte clar. De la început am auzit că, cel mai probabil, a fost o provocare conștientă – și ulterior acest lucru a fost confirmat.
Președintele, premierul, ministrul apărării și alții au vorbit într-un mod foarte consecvent. Și cred că a fost un mesaj şi despre unitate. În plus, am văzut multă dezinformare venind dinspre Rusia, în social media. Și au existat şi eforturi de contracarare a acestor mesaje.
– Puteți să-mi dați câteva exemple de dezinformare?
– De exemplu, că a fost o greșeală, că au fost drone ucrainene, că ucrainenii nu au doborât dronele și le-au lăsat să intre în Polonia, că NATO nu funcționează, că războiul va ajunge în Polonia. Cred că există o varietate de narațiuni care încearcă să facă societatea poloneză să se teamă că războiul va veni în Polonia. Vor să divizeze clasa politică și societatea poloneză, să divizeze aliații din Europa și, în general, din NATO.
– Dar care sunt cele mai frecvente mesaje din propaganda rusă, în general?
– Societatea poloneză nu este predispusă să fie influenţată de retorica pro-rusă. Aşa că propaganda transmite mai ales mesaje anti-ucrainene, care scot în evidență sau inventează probleme între polonezi și ucrainenii care trăiesc în Polonia, între Polonia și Ucraina. Ei spun că ucrainenii pierd războiul, că războiul ar putea avea un efect de extindere asupra Poloniei, că polonezii nu ar trebui să sprijine Ucraina. Acestea sunt narațiunile promovate de media rusească.
Polonezii știu că modernizarea armatei va dura
– Din perspectiva României, Polonia este considerată una dintre cele mai bine pregătite armate ale flancului estic al NATO. Care este abordarea dumneavoastră în această privință? Polonezii înşişi consideră că sunt suficient de pregătiți?
– Polonia se pregătește pentru cele mai rele scenarii. Cred că, mai ales după 2022, a fost o decizie clară că trebuie să investim mult mai mult în forțele armate poloneze. Cheltuielile militare sunt în jur de 4%. Ştim că trebuie să ne modernizăm armata cât mai repede posibil. Dar asta ia timp. Și vedem că societatea poloneză apreciază direcția schimbărilor, cu toată modernizarea armatei, dar este, de asemenea, conștientă de faptul că durează.
Încă avem lacune de capabilitate, de exemplu la sisteme anti-drone, la apărare aeriană, pentru că aceste programe de modernizare sunt în derulare și așteptăm livrări. Deci, în general, direcția este bună, dar nu am ajuns încă acolo și trebuie să facem mult, mult mai mult. Suntem în proces de modernizare și asta va lua timp.
– Și care sunt așteptările de la ceilalți aliați de pe flancul estic?
– Așteptarea este să sprijine Polonia în cererea de a crește apărarea sau de a întări apărarea aeriană prin NATO. Cred că atât țările nordice, cât și cele baltice au făcut acest lucru – şi e clar că astfel de incidente le pot afecta și pe ele. Presupun că este și cazul României.
Așa că, pentru a rămâne puternici în fața agresiunii ruse, trebuie să întărim apărarea aeriană pe flancul nord-estic și sud-estic și să presăm aliații să cheltuiască mai mult, să investească mai mult în propriile forțe. Cred că aceasta este, în linii mari, gândirea despre cooperarea pe flancul estic.
