Bulgaria: "Bătălie" împotriva corupției în sistemul public de sănătate
Guvernul bulgar a anunțat marți lansarea unui audit aprofundat al tuturor spitalelor publice în contextul informațiilor privind practici generalizate de corupție care compromit eficacitatea sistemului de sănătate, în detrimentul statului și al pacienților, relatează AFP și BTA.
Investigațiile vor viza toate cele 195 de spitale publice pentru a scoate la lumină cazurile de deturnare de fonduri și proastă gestiune, a precizat ministrul sănătății Kiril Ananiev, subliniind că este vorba de "prima anchetă de o asemenea anvergură". La aceasta vor participa atât Ministerul Sănătății, cât și cel de Interne și procuratura.
Din cauza acestor abuzuri, pacienții bulgari plătesc din buzunarul propriu 48% din cheltuielile cu sănătatea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 15%, aceasta în condițiile în care Bulgaria este cel mai sărac stat din UE, a relevat un raport recent al Comisiei Europene.
Între problemele semnalate de raport s-au numărat facturarea de internări în legătură cu tratamente care puteau fi efectuate în ambulator sau, și mai grav, deturnări de fonduri asociate cu deschiderea de clinici private în interiorul unor instituții publice, fapt autorizat de lege cu condiția ca domeniile de activitate să nu fie identice.
În realitate, practica "spitalului în spital" este unul din principalele canale de deturnare de fonduri din sănătatea publică", a arătat procurorul general al Bulgariei, Sotir Țațarov. Acesta a dat ca exemplu situația din orașul Vrața (nord-vest), unde în interiorul spitalului de stat funcționează un spital privat, dar care are activități identice din care câștigă în detrimentul instituției publice. Acesta din urmă a cheltuit, la rândul său, 14,8 milioane de leva (7,4 milioane de euro) în cinci ani pentru examene cardiologice fictive, a mai spus procurorul.
"Lupta va fi grea, căci relele practici sunt înrădăcinate de ani de zile", a admis ministrul de interne Valentin Radev.
În Bulgaria, speranța de viață este cea mai mică din UE, după Lituania, fiind de 74,7 ani, cu șase ani mai puțin decât media europeană, iar mortalitatea infantilă — 6,6 la mie, în 2015 — este cu 80% mai mare decât media europeană, a constatat Comisia Europeană.
AGERPRES
