Șoferii români și bulgari sunt adesea criticați în Europa pentru stilul agresiv de condus și pentru neglijența din trafic. Tot mai mulți bulgari se plâng, la rândul lor, de comportamentul românilor pe șoselele din țara vecină.

Claxoanele, flash-urile, șicanele, strecurarea cu mașina printre benzi sau între trotuar și carosabil pentru a depăși coloana, renunțarea la semnalizare, înjurăturile și asalturile asupra altor vehicule sunt printre cele mai reclamate agresiuni în trafic, pe șoselele din România.

Bulgarii îi iau peste picior pe șoferii români

Însă victimele lor nu sunt doar românii: mulți străini care au călătorit în România s-au plâns, la rândul lor, de obiceiurile „neortodoxe” ale șoferilor români.

Bulgarii, în schimb, indicați la rândul lor ca fiind șoferi indisciplinați, au ajuns să se plângă de șoferii români, atât de cei pe care îi întâlnesc în România, dar mai ales pe șoferii români care călătoresc în țara de la sud de Dunăre.

„Am o întrebare despre obiceiurile de condus românești. Cum e școala de șoferi în România și chiar conduceți ca niște nebuni acasă? Sincer, disciplina voastră pe bandă e la fel de „bună” ca a americanilor, atenția la drum e inexistentă, nu puteți menține o viteză constantă nici dacă viața ar depinde de asta. Și de ce insistați să circulați mereu în cel puțin un convoi de trei Dacii?”, a fost mesajul recent publicat de un bulgar, care a generat un val de reacții pe o pagină de socializare destinată Balcanilor, de pe platforma Reddit.

Un alt bulgar s-a plâns, la rândul lui, de români, recunoscând însă că nici șoferii bulgari nu sunt prudenți.

„Șoferii bulgari sunt și ei groaznici, dar românii care conduc în Bulgaria sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe, nu păstrează distanța de siguranță. Mi-e sincer frică — atât pentru mine, cât și pentru ei. Îmi place foarte mult România, dar condusul lor este unul dintre puținele lucruri care nu-mi plac”, scrie acesta.

Nu doar românii, dar în general populațiile balcanice au probleme cu condusul, remarcă un grec, în aceeași discuție.

„Cum zice un prieten de-al meu despre italieni: condusul în Italia m-a ajutat să înțeleg de ce italienii sunt atât de religioși. Presupun că se aplică și la Balcani”, afirmă acesta.

Șofatul în România seamănă atât de mult cu cel din Turcia, afirmă un turc.

„Din acest motiv, m-am simțit ca acasă”, adaugă acesta.

România și Bulgaria, rată ridicată a accidentelor tragice

România și Bulgaria sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința mortalității în accidente rutiere, având o rată de peste 70 la un milion de locuitori, conform statisticilor platformei Eurostat (Comisia Europeană).

Un român ie-a explicat bulgarilor nemulțumiți de modul în care conduc mulți români că, în opinia sa, școala de șoferi din România nu este chiar atât de rea, iar mulți dintre cei examinați au nevoie de mai multe încercări până să ia permisul. Polițiștii rutieri îi evaluează în timpul probei și sunt, în general, foarte stricți, iar examenele sunt filmate.

„Problema e că regulile aproape nu mai sunt aplicate după aceea. Și nimeni nu le respectă dacă nu există un stimulent. De exemplu, limita de viteză e 50 de kilometri pe oră, dar cum nu iei amendă decât dacă depășești cu mai mult de 10 km/h, toată lumea merge cu 59-60 (cred că de curând au redus marja și acum poți să depășești doar cu 5 km/h). Pe unele bulevarde mari din București e aproape un reflex pentru șoferi să calce și cu 80-100 km/h. Nu există polițiști în trafic, nu există camere. Teoretic, nu ai voie să parchezi pe trotuar, dar practic fiecare trotuar e parcare gratis, iar parcările cu plată stau goale. Nimeni nu primește amendă. Așadar, regulile de circulație nu mai contează dacă nu le aplică nimeni”, este de părere românul.

Bulgarii reclamă problemele cu care se confruntă pe șosele

Unii bulgari au încercat să explice într-un mod simplu motivele pentru care au loc numeroase tragedii pe șoselele din Bulgaria.

„Mentalitate. Eu sunt șoferul Alfa, iar toți ceilalți conduc ca niște bunicuțe”, afirmă unul dintre ei.

Alți bulgari spun că șofatul agresiv nu este specific Bulgariei, României și nici măcar Balcanilor.

„Vest-europenii care vin aici încep să conducă așa în cel mult câteva săptămâni. Răspunsul real e lipsa de control – lipsă de camere, lipsă de mijloace legale de a aplica amenzile, corupție măruntă”, afirmă unul dintre ei.

Corupția le permite unor oameni nepotriviți să obțină permisul, iar cultura rutieră din Bulgaria e dezastruoasă.

„Ne place să ne dăm mari ca niște piloți de curse și să fentăm sistemul”, adaugă un localnic.

Alt­cineva povestește că a fost în vizită la un prieten în Bulgaria: „Circula cu 180 km/h pe autostradă, când cineva l-a depășit cu 200 km/h. Prietenul meu a accelerat până la peste 260 ca să-l depășească și să-i arate cum se face treaba”.

Un bulgar explică ironic cauza pentru care au loc multe accidente rutiere în Bulgaria: „Pentru că românii merg acolo în vacanță.”

După atâția ani de ocupație otomană și sovietică, oamenii încă mai cred că regulile sunt făcute ca să-i suprime sau să-i chinuie, susține un alt bulgar.

„Majoritatea nu se simte cu adevărat implicată în stat și, prin urmare, nu înțelege și nu respectă regulile, chiar dacă sunt pentru binele lor. În comunism, păcălirea sistemului era un fel de sport național și absolut toată lumea participa. Lucrurile se îmbunătățesc treptat, dar mai e mult până departe. Pentru mulți, încă e „cool” să încalci regulile și să scapi nepedepsit”, adaugă acesta.

Mașinile din Bulgaria sunt semnificativ mai vechi și mai proaste decât în vestul Europei, iar mulți localnici nu-și permit unele noi, cu cele mai moderne sisteme de siguranță.

„Drumurile sunt proaste. Personal, am avut un accident rutier serios din cauza unei gropi pe autostradă. Poliția a fost mult timp foarte coruptă. Și aici se văd progrese, dar treptat”, mai afirmă bulgarul.

Ca străin care locuiește în Bulgaria, condusul de aici trebuie uneori văzut ca să fie crezut, susține altcineva.

„Există o lipsă totală de respect pentru viteză, pentru marcajele rutiere sau, în general, pentru reguli. Văd depășiri în curbe fără vizibilitate, peste linia continuă, în timp ce șoferul vorbește la telefon — și asta în mod regulat. Dacă mai adaugi și starea drumurilor, nu e de mirare că cifrele sunt atât de mari. Se începe totuși să se înțeleagă cât de mulți bani poate aduce poliției instalarea camerelor de viteză, deși acestea trebuie să fie temporare, pentru că orice cameră permanentă este distrusă. Sper ca lucrurile să se schimbe. Poate oamenii vor descoperi cum funcționează Bluetooth-ul în mașinile lor — ar fi un început”, concluzionează acesta.