De câteva săptămâni, locuitorii a două orașe înfrățite de la granița polono-germană se obișnuiesc cu o imagine neobișnuită: gardieni postați la ambele capete ale podului de 68 de metri care leagă Guben, pe partea germană, și Gubin, pe partea poloneză.

Controale reintroduse la frontiera germano-poloneză FOTO: X

Granița dintre Polonia și Germania, care a fost trasată de-a lungul râului Neisse în 1945 și a împărțit orașul Guben în două, nu a mai fost mult timp o barieră în calea localnicilor care treceau podul zilnic dintr-o parte în alta a frontierei. Acum, podul a devenit din nou un simbol al diviziunii, pe fondul intensificării disputei dintre Berlin și Varșovia cu privire la solicitanții de azil, în contextul creșterii sentimentului anti-imigrație.

Luna trecută, într-un caz rar de la aderarea la zona de liberă circulație Schengen în 2007, Polonia a reintrodus controalele la granița cu Germania, ca răspuns la măsurile restrictive luate de Berlin în luna mai, potrivit Financial Times.

Prins într-un conflict între guvernele de la Berlin și Varșovia, primarul din Guben, Fred Mahro, a fost întristat de imaginea gardienilor „care se priveau unii pe alții ca în timpul războiului rece”.

„Ne-am obișnuit cu altceva, Europa poate oferi ceva diferit. Europa se bazează pe încrederea dintre vecini. Când această încredere se erodează, Europa are de suferit”, a spus el.

Au reapărut și vechi răni: luna aceasta, pe partea poloneză a podului au fost arborate steaguri și bannere pentru a comemora revolta din Varșovia din 1944, înăbușită de forțele naziste. „Este prima dată când se întâmplă așa ceva”, a declarat Zbigniew Bołoczko, primarul orașului Gubin.

Merz a întărit controalele pentru a interzice intrarea solicitanților de azil

După preluarea funcției în luna mai, cancelarul german Friedrich Merz a întărit controalele pentru a interzice intrarea solicitanților de azil. El promisese să înăsprească restricțiile după ce un migrant a înjunghiat mortal un copil cu puțin timp înainte de alegeri și în încercarea de a câștiga voturi de la partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care a candidat pe o platformă de deportări în masă.

Măsurile sale restrictive au fost luate cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale strânse din Polonia, unde migrația a fost o problemă centrală, determinându-l în cele din urmă pe premierul polonez Donald Tusk să reinstituie controalele la frontiera cu Germania pentru a bloca potențialele returnări.

Ambele țări au invocat măsuri de urgență pentru a suspenda legislația europeană Schengen care garantează libera circulație. Nouă dintre cele 29 de țări din spațiul Schengen efectuează în prezent controale la frontierele lor interne.

Pentru Germania, noile măsuri – care se adaugă controalelor introduse anul trecut de predecesorul lui Merz, Olaf Scholz – marchează o ruptură definitivă față de politica fostei cancelare conservatoare Angela Merkel, care în 2015-2016 a permis aproximativ 1 milion de persoane, multe dintre ele refugiați sirieni, să solicite azil.

„Controalele sunt un mesaj adresat lumii că politica germană în materie de migrație a fost greșită și că Germania dorește să readucă migrația sub control”, a declarat Knut Abraham, deputat al Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), care supraveghează relațiile germano-poloneze.

Însă această măsură a compromis o apropiere provizorie între Berlin și Varșovia, care a început după ce guvernul pro-UE al lui Tusk a revenit la putere în 2023.

Relațiile dintre Tusk și Merz, ambii politicieni pro-UE, de centru-dreapta, sunt „mult mai bune la nivel personal” decât în timpul mandatului lui Scholz, a declarat Joanna Maria Stolarek, directoarea polono-germană a Fundației Heinrich Böll din Varșovia. Dar „ei sunt încă ostatici ai politicii interne și amândoi sunt foarte îngrijorați de extrema dreaptă care îi urmărește îndeaproape”.

Merz a zburat la Varșovia în prima zi a mandatului său de cancelar, după ce a vizitat Parisul. Dar gestul său a fost subminat de politica sa în materie de frontiere, care a creat probleme pentru Tusk, al cărui candidat la președinție era pe cale să piardă alegerile în fața candidatului partidului de opoziție de dreapta din Polonia, Lege și Justiție (PiS).

Candidatul PiS câștigător, Karol Nawrocki, a condus revendicările Poloniei pentru despăgubiri în valoare de 1,3 trilioane de euro pentru atrocitățile naziste comise în timpul celui de-al doilea război mondial. Miercuri, el a preluat funcția de președinte, solicitând imediat modificări constituționale pentru a apăra suveranitatea Poloniei și deschizând o nouă confruntare cu Tusk.

În Gubin, pe partea poloneză, tensiunile au izbucnit când controalele Germaniei au intrat în vigoare. Potrivit lui Bołoczko, în apropierea podului au apărut justițiari polonezi autoproclamați, pentru a se asigura că „nimeni nu vine din partea germană”.

Tusk i-a numit „huligani”, în timp ce PiS i-a descris ca fiind apărători ai suveranității poloneze. După ce liderul justițiarilor, Robert Bąkiewicz, a primit luna trecută grațierea prezidențială pentru o condamnare penală anterioară, Tusk a denunțat acest lucru ca fiind „un scandal” instigat de PiS.

Mahro și Bołoczko speră să limiteze daunele aduse relațiilor transfrontaliere odată cu revenirea controalelor. Până în prezent, perturbările pentru rezidenți au rămas minime, spun ei.

În ciuda temerilor lor cu privire la subminarea deceniilor de liberă circulație și a unei relații economice importante – Germania este principalul partener comercial al Poloniei – ambii primari au afirmat că controalele la frontieră pot funcționa dacă sunt aplicate corect.

Mahro, care face parte din CDU-ul lui Merz, a declarat că migrația ilegală a alimentat sprijinul pentru AfD, care a atins aproape 42 % în Guben la alegerile parlamentare din acest an. La nivel național, CDU a câștigat cu peste 28 % din voturi, în timp ce AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu un procent record de 20 %.

Varșovia a respins propunerea Berlinului de a efectua controale comune la frontieră, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, afirmând că un ministru german „nu ne va spune ce să facem în Polonia”.

Bołoczko a susținut că Polonia trebuia să reacționeze. „Multă vreme, Polonia nu a existat pe harta Europei. Am luptat mult și din greu pentru a o readuce”.

Legalitatea măsurilor luate de Germania este incertă, într-un moment în care Bruxellesul revizuiește și normele UE privind deportările. În iunie, un tribunal german a decis că, în conformitate cu normele UE în materie de migrație, trei cetățeni somalezi ar fi trebuit să fie procesați în Germania, nu trimiși înapoi în Polonia de către gardienii din Frankfurt an der Oder.

Gărzile de frontieră poloneze au declarat că au verificat 493.000 de persoane care călătoreau din Germania și Lituania în cele cinci săptămâni de la reintroducerea măsurilor, refuzând intrarea a 185 de cetățeni străini, în principal pentru lipsa documentelor de călătorie valabile.

„Va fi sarcina noastră să elaborăm o strategie comună pentru a pune capăt cât mai repede posibil acestor controale temporare”, a declarat Abraham, legislatorul german.

Cu toate acestea, ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, care s-a bucurat de scăderea cu 50% a cererilor de azil, până la 70.000 în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat săptămâna trecută că controalele vor fi prelungite după luna septembrie.

Guvernul lui Tusk a notificat, de asemenea, Bruxelles-ul că Varșovia va prelungi controalele la frontieră cu cel puțin 60 de zile.

„Nu văd cum Merz sau Tusk ar putea renunța la aceste controale la frontieră”, a declarat Stephan Lehnstaedt, istoric la Universitatea Touro din Berlin.