Călin Georgescu, fals „senator” al Ordinului de Malta în dosarul DIICOT
O legitimație prin care Călin Georgescu era desemnat „senator” al unei structuri ce purta însemnele Ordinului de Malta a ieșit la iveală în cadrul investigației instrumentate de procurorii antimafia. Documentul ar fi avut rolul de a inspira încredere în fața oamenilor de afaceri vizați de un mecanism de înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro, caz în care fostul candidat prezidențial a fost ridicat pentru audieri.
Ancheta DIICOT în care figurează Călin Georgescu scoate la lumină detalii neașteptate despre metodele prin care rețeaua infracțională căuta să pară respectabilă. Printre probele apărute în spațiul public se numără o legitimație tip „Diplomatic ID”, datată mai 2025, în care Georgescu este trecut drept „senator Georgescu Calin” și „Prior of United States of America”, pretinzând astfel un statut de reprezentant al entității pe teritoriul american.
Înscrisul este asumat sub titulatura „Order of Malta”, consemnând totodată denumirea „Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem O.S.J.” și copiază elementele vizuale specifice cunoscutei organizații.
Legitimația care îl prezenta pe Călin Georgescu drept „senator” al unui Ordin de Malta Foto: surse Adevărul
Adevăratul Ordin de Malta respinge orice asociere
Reacția instituției autentice a venit prompt prin intermediul Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, care a demontat orice legătură cu fostul candidat:
„Ambasada confirmă că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran de Malta și precizează că nu a emis niciodată un astfel de document. De asemenea, Ordinul atrage atenția asupra existenței în România a unor organizații false („ordine de imitație") care au utilizat în anumite situații, în mod abuziv, simbolurile Ordinului.”
O schemă complexă transfrontalieră demarată în 2021
Călin Georgescu a ajuns luni la audieri, după ce a fost ridicat de procurorii DIICOT într-o anchetă care vizează un grup infracțional organizat. Conform anchetatorilor, gruparea a fost pusă pe picioare încă din septembrie 2021 de trei persoane — doi români de 64 și 47 de ani, alături de un cetățean italian de 56 de ani —, scopul fiind obținerea unor sume mari de bani prin operațiuni desfășurate atât în România, cât și în Marea Britanie.
Mecanismul a fost declanșat prin contactarea unui om de afaceri căruia i s-a propus un împrumut de 6 milioane de euro. Pentru obținerea fondurilor, solicitantul trebuia să achite în prealabil o garanție substanțială.
„Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale”, au explicat procurorii.
Pentru a menține scenariul credibil, suspectii au prezentat etape formale de creditare, documente justificative, conturi pentru viramente și aprobări fictive. Au fost organizate întrevederi directe în Regatul Unit și pe plan local, ajungându-se chiar la parafarea unui contract de împrumut.
Offshore-uri exotice și fonduri direcționate către campanie
Investigațiile financiare au dezvăluit însă o realitate complet diferită: pretinsa bancă britanică își avea de fapt sediul în Uniunea Comorelor. Mai departe, banii depuși de victimă erau redirecționați către contul elvețian al unei alte entități, înregistrată în Commonwealth of Dominica.
Convinsă de garanțiile primite, victima a trimis inițial peste un milion de euro. Procurorii arată că acesteia i s-a explicat cum urmau să fie utilizați banii blocați drept garanție: „Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, iar o sută de mii de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli”.
Creditul inițial de 6 milioane de euro nu a mai fost acordat. În schimb, escrocheria a fost extinsă: omului de afaceri i s-a propus suplimentarea plafonului la 15 milioane de euro, dacă mai depunea încă 100.000 de euro drept garanție. Victima a efectuat și acest nou transfer. Nici a doua etapă de creditare nu s-a materializat, iar sumele virate nu au fost niciodată returnate.
Întregul dosar DIICOT a pornit în urma plângerii depuse de antreprenorul Răzvan Leu, care reclamă un prejudiciu ce depășește 1,1 milioane de euro.
Explorează subiectele:
