Când și cum se poate redeschide România? Rafila: 1 mai, posibil punct de cotitură/Interviu

Când și cum se poate redeschide România? Rafila: 1 mai, posibil punct de cotitură/Interviu

Suntem, probabil, la jumatatea cresterii spre un maxim al numarului de cazuri noi inregistrate zilnic, iar varful va fi intre 25 aprilie si 1 mai. Daca inaintam apoi pe un trend descendent timp de 7-10 zile, ar trebui sa existe pregatita din timp o strategie privind relaxarea, spune prof.univ dl Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Rafila a explicat cand, cum si in ce conditii ar trebui sa fie realizate masurile de relaxare: "avem o foarte mare urgenta legata de economie. Trebuie sa facem pasi pentru a reveni incet la normal si sa ne intoarcem la lucru. Daca nu ne intoarcem la lucru, toate masurile pe care ni le imaginam in sistemul sanitar vor fi inoperabile".

Un grup de specialisti a propus ministerului Sanatatii crearea unei retele de 25-30 de laboratoare solide in tara, care sa poata face 400 de teste zilnic. Ar aduce testarea la 8-10 mii de teste/zi, ceea ce pentru Romania e absolut suficient, a mai explicat prof. Rafila.

Care este capacitatea de testare in acest moment si cum poate fi ea marita?

In momentul de fata se pot realiza zilnic in jur de 3.500 de teste de biologie moleculara de tip Real Time Reverse Transcription PCR. Si sunt doua lucruri importante.

Pe de-o parte, sa putem testa toate persoanele care intrunesc definitia de caz, mai ales in randul personalului medical si al persoanelor simptomatice care au venit in contact cu o persoana infectata.

Pe de alta parte, este vorba de timp. In urma cu vreo 2-3 saptamani, din cauza incapacitatii de a testa rapid toate probele, am avut un incident in care persoane au fost diagnosticate cu noul coronavirus dupa ce decedasera.

Ceea ce nu e in regula, mai ales in cazul biologiei moleculare, unde probele daca nu sunt testate in termen de 24 de ore trebuie congelate, cel mai bine la minus 80 de grade.

Dar importanta nu este doar capacitatea de testare, ci si distributia in teritoriu a acestei capacitati de testare. In Moldova a fost si persista o lipsa de capacitate de diagnostic. Spitalul de Boli Infectioase din Iasi a trebuit sa preia toate probele din judetul Suceava, ceea ce a fost foarte mult pentru un singur laborator.

Si atunci, un grup de persoane tehnice am propus ministerului Sanatatii crearea unei retele de 25-30 de laboratoare solide in tara.

Ce inseamna solide?

Sa aiba o resursa umana calificata, apta sa lucreze in 2 schimburi 7 zile/saptamana si care sa poata face 400 de teste zilnic. Ar aduce testarea la 8-10 mii de teste/ zi, ceea ce pentru Romania e absolut suficient.

Daca vom avea o medie de un laborator pentru doua judete si cateva laboratoare in plus in centrele universitare mari, vom putea acoperi necesitatile din punct de vedere logistic, iar raportarea rezultatelor si integrarea lor de catre INSP va fi mai facila.

Sigur ca daca ar exista si o a doua retea de laboratoare de suport care sa contribuie punctual la sustinerea activitatii in functie de evolutia situatiei epidemiologice, este o alta discutie. Dar pentru o tara ca Romania consideram ca 25-30 de laboratoare ar fi suficiente, cu conditia sa fie repartizate uniform pe teritoriu.

Daca o sa lucram cu o suta de operatori va fi foarte greu de gestionat aceasta retea.

De ce e mai usor sa lucrezi cu 30 de laboratoare decat cu 100?

Pentru ca e greu sa evaluezi calitatea diagnosticului intr-o suta de laboratoare. Indiferent ce chestionare completeaza un laborator, trebuie sa existe un control al calitatii testelor, ca sa nu fii in situatia ca o testare sa fie o data pozitiva, o data negativa la acelasi pacient intr-un interval scurt de timp.

Mai mult, propunerea se completeaza cu constituirea a 4 centre de training pentru persoane care sa lucreze in laboratoarele de biologie moleculara si de supervizare a activitatii la nivel regional.

Cel mai potrivit ar fi Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara. Dar nu laboratoare care sa lucreze intens in diagnosticul infectiei cu noul coronavirus, laboratoare de buna calitate unde sa existe personal calificat, cadre didactice eventual, care pot sa participe la acest proiect de instruire.

Acesta este conceptul pe care l-am propus saptamana aceasta Ministerului Sanatatii si speram sa se materializeze.

Daca ai laboratoare in doar cateva centre universitare, iar in rest capacitatea de laborator e foarte mica sau calitatea diagnosticului e discutabila, poti sa compromiti datele si sa nu iei masurile la timp.

In cat timp am putea ajunge la 8-10 mii de teste/zi?

Pana la sfarsitul acestei luni, daca ne organizam foarte bine.

Nu e cam tarziu?

Lucrurile se misca, creste numarul de laboratoare si de testari.

De unde veti scoate specialisti pentru reteaua de 25-30 de laboratoare?

Aceste 25 de laboratoare au personal, sunt functionale, dar am putea sa il intarim astfel incat sa lucreze in doua ture de cate 7 ore, 7 zile/saptamana.

Resursa umana existenta in restul laboratoarelor care doresc sa se inscrie in acest proiect ar putea fi relocata catre laboratoarele mai mari care stiu sigur ca au experienta.

Am avut situatia de la Timisoara, cand unul dintre centrele care a testat cei 10 copii a dat rezultate fals pozitive. Si am stiut de la inceput ca sunt asa. La 24 de ore de la nastere, un copil cu o mama negativa nu putea sa fie pozitiv. Perioada de incubatie era cu mult prea scurta. Repetarea testului intr-un laborator cu experienta a aratat ca cei 10 copii erau negativi.

Diagnosticul molecular e o filosofie diferita, e diferenta ca intre a conduce o masina si a conduce un avion. Sunt inclusiv comportamente in laborator diferite.

Important este sa intarim specialitatea de microbiologie medicala. Anul acesta va absolvi prima generatie de medici microbiologi si sper ca dl ministru Tataru sa anuleze un ordin neinspirat al ministrului Costache, care a pus semnul egalitatii intre o pregatire de 2.000 de ore in specialitatea de microbiologie medicala si una de 200 de ore pentru medicii de medicina de laborator.

Noi vrem sa ajungem in Europa pe cai specifice, care nu au nimic de-a face cu profesionalismul si cu nevoile sanatatii publice din Romania, care are nevoie de laboratoare de microbiologie solide in fiecare dintre spitale.

Si 10 mii de teste/zi ar da o imagine relevanta?

Cred ca da, raportat la dimensiunea Romaniei. Germania are vreo 85 de milioane de locuitori si face 70 de mii de teste/zi, fiind tara care testeaza cel mai mult din UE.

Pot exista varfuri in care sa fie mai multe cazuri, dar in rest aceasta capacitate va fi absolut suficienta. Mai mult, am propus sa existe aparate care pot lucra in sistem inchis si nu necesita calificare inalta, dar care fac tot teste de tip PCR, in unitatile sanitare unde orice cadru medical care are cea mai mica simptomatologie sa poata fi testat imediat, in decurs de ora.

Aparatele acestea nu sunt de mare capacitate, dar prin durata scurta a testarii poate suplini nevoile fiecarei unitati sanitare.

De ce depinde aducerea acestor aparate?

Avem 53 de astfel de echipamente in tara, ele se folosesc pentru diagnosticul TBC, dar necesita o caseta de reactie separata. Ea a fost aprobata recent de FDA in SUA si cred ca va deveni disponibila pana la sfarsitul lunii in Romania.

Stiu ca se doreste achizitionarea unui numar suplimentar de aparate, astfel incat principalele spitale sa aiba fiecare un astfel de echipament.

Testarea la taraba in fata blocului cu teste rapide a fost abandonata. Dvs ati fost de la inceput un adversar al ei...

... a fost pur si simplu o opinie legata de documentarea foate solida si fara echivoc a OMS. In urma cu 2 zile, OMS a pus la dispozitie un nou document care face foarte clar distinctia intre diagnosticul prin RT PCR si testele rapide.

Mai mult, este fara echivoc faptul ca nu recomanda utilizarea acestor teste in diagnostic, ci doar atunci cand se evalueaza daca populatia a trecut prin infectie, ceea ce se face esanationat, la nivel national sau regional. Probabil ca peste vreo 2 luni va face si Romania o astfel de testare.

Eu ma bucur ca aceste recomandari ale OMS au fost luate in considerare, pentru ca nu era cazul sa implementam noi un proiect pe care nu il gasim in alte tari.

Dar in Coreea de Sud nu a fost testare in masa?

Acea testare, asa-zis in masa, din Coreea de Sud, Germania sau Italia nu e chiar de masa. Ea se adreseaza tuturor celor care intrunesc definitia de caz din tara respectiva, este foarte accesibila si se face numai prin teste de biologie moleculara.

Deci nu e vorba despre teste rapide, ci despre o capacitate de testare ridicata. Daca ajungem la 10-12 mii de teste/zi, vom fi in situatia de a testa pe scara larga.

Ati vorbit de OMS, organizatie in cadrul careia reprezentati Romania. OMS este tinta multor critici pentru gestionarea crizei Covid, fiind acuzata chiar ca a facut jocul Chinei.

Am auzit aceste critici, o dezbatere intre directorul general OMS si SUA. In momente de tensiune maxima pot aparea diferente de opinie.

Din ce cunosc eu, OMS face afirmatii bazate pe dovezi si cand a facut aceste afirmatii la inceputul lui ianuarie, ele se bazau pe dovezile de atunci. Nimeni nu avea de unde sa stie evolutia situatiei.

Cu exceptia vaccinului si a tratamentului, desigur, comportamentul acestui virus mai are multe necunoscute?

Absolut. Este in evolutie. Nu discutam despre un virus cunoscut si stabilizat. Nu suntem nici macar la mijlocul perioadei de cunoastere a acestui virus.

Este in evolutie si ea e data de faptul ca intreaga populatie a lumii e receptiva, iar transmiterea pe scara larga la om la om poate aduce modificari in ceea ce priveste patogenitatea sau usurinta transmiterii.

Un studiu foarte recent al Ministerului Sanatatii arata ca in Romania, majoritatea cazurilor sunt intre 40-60 de ani. Cum se explica diferenta de alte tari?

Sunt doua aspecte. Pe de-o parte, procentul persoanelor varstnice infectate e mic, de unde si un procent de mortalitate relativ mic comparativ cu alte tari europene cu exceptia Germaniei, sub 5%. In Italia, unde proportia persoanelor varstnice e mare si mortalitatea a fost foarte mare 12%.

Al doilea aspect este existenta unor comorbiditati serioase la persoane intre 40 si 60 de ani.

Imi spuneti intr-un interviu precedent ca Germania face altfel si statistica in care nu le include la persoanele decedate din cauza Covid si pe cele care aveau comorbiditati foarte severe.

Da, in Germania, daca infectia cu noul coronavirus nu este cauza directa a decesului si doar inrautateste situatia, afectiunea de baza e responsabila de deces.

Exista teoria ca genetic popoarele din estul Europei si cele scandinave ar fi mai putin dispuse la infectare?

Nu am informatii despre asa ceva. Dar se stie, de exemplu, ca numarul victimelor in populatia de culoare este mult mai mic decat la alte populatii.

Statisticile date zilnic publicitatii arata si chestiuni ciudate. De exemplu, scaderi de cate o suta de persoane de la o zi la alta in sectiile ATI. Ceea ce ridica suspiciuni de manipulare a cifrelor.

E posibil ca forme medii spre severe sa fi fost internate din motive de precautie la ATI, iar daca dupa 24 de ore nu au aparut probleme, pacientul sa fi fost mutat intr-un salon obisnuit.

Nu are cine sa le manipuleze. Ii cunosc pe cei de la INSP si suspiciunile acestea nu au niciun fel de sustinere, din ceea ce stiu eu.

Sunt deja cateva judete in care purtarea mastilor e obligatorie, doar ca ele nu se prea gasesc si apar tot felul de improvizatii. Ce conditii de eficienta ar trebui sa indeplineasca o masca?

Masca ar trebui sa fie oarecum standardizata din punctul de vedere al formei, adica sa acopere in mod corect nasul si gura, se se poata fixa suficient de bine incat sa nu cada si sa poata fi spalata si dezinfectata prin calcare in fiecare zi.

Nu incurajez utilizarea de obiecte personale de imbracaminte pe post de masca pentru ca ori nu indeplinesc conditiile acestea, ori au o densitate prea mica pentru a retine particulele.

Cei care recomanda aceste masti ar trebui sa gaseasca solutii de productie locala.

Generalizarea mastii ar fi o solutie de redeschidere mai rapida a economiei?

Redeschiderea mai rapida ar trebui sa tina cont de contextul epidemiologic national si local, iar masurile trebuie ridicate progresiv, dupa un calendar bine stabilit in functie de un algoritm obiectiv. Iar situatia epidemiologica locala tine de comportamentul oamenilor.

Va mentineti estimarea ca dupa mijlocul lui mai ar putea sa inceapa relaxarea?

Da. Asa cum o mentin si in ceea ce priveste varful de cazuri noi inregistrate zilnic, intre 25 aprilie si 1 mai. Daca inaintam dupa 1 mai pe un trend descendent al numarului de cazuri noi, in functie de comportamentul nostru, ar trebui sa existe pregatite din timp o strategie privind relaxarea: unde, cum, in ce interval de timp, la ce se refera fiecare pas de relaxare.

Din punctul meu de vedere, avem o foarte mare urgenta legata de economie. Ideea ca putem continua asa luni de zile nu e sustenabila economic si trebuie sa facem pasi pentru a reveni incet la normal si sa ne intoarcem la lucru.

Daca nu ne intoarcem la lucru, toate masurile pe care ni le imaginam in sistemul sanitar vor fi inoperabile.

Cum ar trebui sa arate evolutia zilnica pentru a permite relaxarea?

Daca atingem la finalul lui aprilie un maxim si apoi avem o scadere sustinuta timp de 7-10 zile in care sa ajungem la un numar de cazuri, sa zicem 100-200 /zi, la nivel national. Dar decizia nu trebuie sa fie generala, ci locala.

Ganditi-va la diferenta uriasa intre Suceava, cu o treime din cazurile din Romania, si Harghita, cu sub 10 cazuri.

Noi nu am ajuns inca la varf, suntem, probabil, la jumatatea cresterii spre un maxim al numarului de cazuri noi inregistrate zilnic.

Ajungem la 10 mii in total?

Cu siguranta pana la sfarsitul lunii.

Deci o dublare a numarului de cazuri in doua saptamani?

Daca nu mai repede.

Si va asteptati sa fie cazuri grave?

Depinde cine se imbolnaveste. Daca se imbolnavesc mai mult persoane peste 70 de ani s-ar putea sa avem probleme. Si atentie la distributia teritoriala! Degeaba am o capacitate la ATI daca nu am o strategie de transport al pacientilor din zone cu un numar mare de cazuri in zone unde ei pot fi tratati pentru ca nu exista presiune pe zonele ATI.

Cand incep la "Matei Bals" testele pentru acel medicament promitator, Remdesivir?

Depinde cat de repede reusim sa ne miscam. Ministerul Sanatatii trebuie sa trimita o scrisoare de intentie catre OMS pentu a include Romania si oficial in acest studiu.

Aceasta scrisoare este o chestiune simbolica. Operationalizarea e posibila cand avem aprobarea Comitetului de bioetica si a Agentiei Nationale a Medicamentului pentru acest protocol de testare.

Si cine va alege pacientii si cine ce schema de tratament primeste?

Nu s-a stabilit in detaliu, dar medicii vor avea libertatea alegerii intre schemele terapeutice. Nu este limitat numarul de pacienti, poti sa incluzi cati crezi si OMS se va ocupa de aducerea medicamentelor necesare pentru completarea celor 4 tipuri de scheme terapeutice.

Si daca am participa la studii, vom avea prioritate la primirea medicamentelor dupa inceperea productiei?

Mi-e greu sa spun asta, dar deja vom avea o experienta in utilizarea acestor medicamente, ceea ce nu e deloc de neglijat.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Document / Fugarul Rizea a dezvăluit personajul care l-a „pensionat” pe Crin Antonescu!

2 Vai, a luat pisi COVID și-i pute la minister! „Avem un pişat de spirt pe etaj“

3 FOTO Acesta este Hunter Biden... Băiatul are probleme...

4 Ilie Bolojan dă afară jumătate din angajaţii Consiliului Judeţean Bihor. Unii nici nu aveau loc prin birouri

5 Proștii votează, cefele groase din Servicii încasează / Fiul unui general STS ajuns liberal, contracte grase cu…