Capcana celor două salarii compensatorii: ce pierzi dacă semnezi acordul

angajat vorbeste la telefon

Ce drepturi ai atunci când ești dat afară din companie Foto: Shutterstock

În fața perspectivei de a-și pierde locul de muncă, mulți salariați fără abateri disciplinare ajung în fața unei dileme frecvente: să accepte două salarii compensatorii și să semneze încetarea prin acordul părților ori să aștepte concedierea prin desființarea postului. Deși propunerea financiară pare avantajoasă la început — în special pentru un angajat junior, care nu are o poziție solidă de negociere —, o analiză atentă a legii scoate la iveală capcane pe care mulți le descoperă abia după ce au semnat actele.

Calculul care schimbă balanța între acord și concediere

Diferența financiară dintre cele două variante devine evidentă atunci când sunt puse pe hârtie toate drepturile aferente. Dacă acceptă plecarea de comun acord, salariatul încasează cele două compensatorii, însă pierde, în mod obișnuit, accesul la indemnizația de șomaj, nu primește preavizul de 20 de zile lucrătoare și nici tichetele de masă din acel interval, iar abonamentul medical privat se închide imediat.

În scenariul opus, al refuzului urmat de desființarea locului de muncă, calculele pentru un salariu net de 4.500 de lei arată o cu totul altă imagine: cele 20 de zile lucrătoare de preaviz aduc aproximativ 4.500 de lei, la care se adaugă câteva sute de lei sub formă de tichete de masă. Pe lângă acestea, angajatul își păstrează asigurarea medicală privată pe durata preavizului — timp în care poate face investigații și consultații fără costuri suplimentare — și devine eligibil pentru șomaj. Chiar dacă indemnizația de șomaj, situată în jurul valorii de 700-900 de lei net pe lună, nu este printre cele mai mari din Europa, ea se acordă până la șase luni, în funcție de vechime, și ajută la acoperirea cheltuielilor fixe. Cumulate, aceste beneficii pot depăși cu mult valoarea celor două salarii compensatorii, dacă angajatorul respectă procedurile legale și nu există clauze contractuale care să le restrângă.

Șomajul, tichetele de masă și asigurarea medicală: unde apar pierderile

Elementul care cântărește cel mai greu în această ecuație este indemnizația de șomaj. Potrivit legislației, ajutorul se acordă exclusiv celor care își pierd serviciul din motive care nu le sunt imputabile, categorie în care intră desființarea postului. Pentru a beneficia de el, fostul angajat trebuie să aibă un stagiu de cotizare de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni anterioare încetării contractului, să se înregistreze la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) și să nu obțină venituri din activități autorizate. Suma se calculează pornind de la 75% din Indicatorul Social de Referință — stabilit la 660 de lei în anul 2026 — plus un procent între 3% și 10% din media salariului brut pe ultimele 12 luni, în funcție de vechimea în muncă, din total reținându-se contribuția de asigurări sociale de sănătate de 10%.

În schimb, demisia și încetarea prin acordul părților blochează, de regulă, dreptul la șomaj, întrucât legea pornește de la premisa că salariatul și-a dat consimțământul pentru încheierea relației de muncă. Deși în practică există situații particulare, iar AJOFM verifică fiecare dosar în parte, riscul de a rămâne fără acest sprijin financiar este ridicat.

Diferențe apar și în cazul beneficiilor colaterale:

  • Tichetele de masă: Fiind un drept salarial acordat pentru fiecare zi lucrată, la finalul contractului angajatul primește contravaloarea tichetelor aferente zilelor muncite în luna respectivă, indiferent de modul de încetare. Totuși, la desființarea postului, perioada de preaviz este considerată timp lucrat și generează tichete suplimentare, pe când la acordul părților nu există un astfel de interval de preaviz care să aducă beneficii în plus.
  • Asigurarea medicală privată: Acest avantaj prevăzut în contractul individual sau colectiv încetează, de obicei, odată cu relația de muncă. În cazul desființării postului, acoperirea rămâne activă pe durata preavizului; la plecarea rapidă prin acordul părților, accesul la servicii medicale se oprește brusc, până la angajarea în altă parte sau la contractarea unei polițe individuale.

Ce obligă Codul muncii angajatorul să facă la desființarea postului

Concedierea prin desființarea locului de muncă este reglementată de art. 65 din Codul muncii și impune reguli stricte pentru companie. Postul trebuie eliminat efectiv din organigramă și din statul de funcții, fără ca atribuțiile să fie păstrate sub o altă denumire. Măsura trebuie să aibă o cauză reală și serioasă, bazată pe motive economice sau organizaționale pe care angajatorul să le poată dovedi, nu pe considerații personale legate de salariat. În lipsa acestor condiții, decizia poate fi atacată în instanță și anulată, ceea ce duce la reintegrarea angajatului și la plata salariilor restante.

Conform art. 75 din Codul muncii, concedierea pentru desființarea postului obligă firma să acorde un preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare, dacă prin contractul individual sau colectiv nu s-a stabilit un termen mai avantajos. Preavizul este obligatoriu și curge înainte de emiterea deciziei de concediere, timp în care contractul rămâne activ, cu plata integrală a salariului și a celorlalte drepturi. În cazul concedierii individuale, legea nu obligă angajatorul să propună un alt post vacant, dar nici nu îi interzice acest lucru.

În privința compensațiilor bănești, Codul muncii nu instituie o obligație generală de plată la desființarea postului; salariile compensatorii se acordă doar dacă sunt prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. În absența unei asemenea clauze, firma nu este obligată să plătească cele două salarii. Tocmai acest detaliu explică de ce conducerile propun încetarea prin acordul părților: își asumă voluntar un cost imediat pentru a închide rapid colaborarea, ocolind procedura formală a concedierii.

Riscurile refuzului și cum trebuie pregătită negocierea

Alegerea variantei de desființare a postului vine însă și cu riscuri pentru angajat. Compania poate retrage oferta celor două salarii compensatorii dacă salariatul refuză acordul părților, caz în care rămâne doar procedura de concediere. Mai mult, pot apărea obstacole birocratice sau contestări procedurale care să îl oblige pe salariat să își caute dreptatea în instanță. De asemenea, chiar și la o desființare legală, există riscul ca angajatorul să întârzie plata sumelor cuvenite ori să condiționeze eliberarea actelor de semnarea unor documente suplimentare.

Indiferent de calea aleasă, angajatul trebuie să ceară în scris informații clare înainte de a semna orice hârtie: motivele invocate, data exactă a încetării contractului, valoarea compensațiilor, precum și situația tichetelor de masă și a asigurării medicale. Dacă se merge pe varianta desființării postului, este utilă solicitarea unei confirmări privind eliminarea reală a poziției din organigramă fără redistribuirea sarcinilor către colegi, alături de o copie a deciziei de concediere și a dovezilor de plată a drepturilor salariale.

Nici un angajat aflat la început de carieră nu este exclus de la negociere dacă își cunoaște drepturile. Chiar fără prevederi în contractul colectiv, o companie poate accepta să plătească o sumă suplimentară pentru a evita litigii și a încheia rapid procesul. Orice înțelegere de încetare trebuie redactată în scris, cu sume exacte, termene ferme de plată și clauze clare privind achitarea restanțelor, eliberarea actelor necesare pentru șomaj și confidențialitatea. Salariații nu trebuie să semneze niciodată foi în alb sau formulări generale prin care renunță la drepturi.

Nu în ultimul rând, termenele legale sunt decisive. Dacă firma nu își achită obligațiile financiare, angajatul se poate adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă sau instanței de judecată, termenul de prescripție pentru acțiunile în dreptul muncii fiind de trei ani de la data la care dreptul a devenit exigibil. Pentru a nu pierde indemnizația de șomaj, înregistrarea la AJOFM trebuie făcută în termenul legal, de regulă înainte de împlinirea a 30 de zile de la încetarea contractului. Documentarea atentă a situației și consultarea unui consilier juridic sau a unui avocat specializat în dreptul muncii rămân cei mai siguri pași înaintea semnării oricărui document.

Explorează subiectele:

desființarea postului indemnizație de șomaj Codul muncii


Citește și:

populare
astăzi

1 Mitingul AUR, un eșec care pune sub semnul întrebării cifrele din sondaje...

2 „Prima dată când oamenii din sală tac. În 27 de ani”

3 Lovitura din Ust-Luga l-ar fi împins pe Putin să permită eliminarea lui Zelenski

4 65 de lei un hotdog / „Cel mai mare târg de Crăciun din lume”, spaimă pentru buzunare

5 „De azi consideră-ne dușmani” / Scandal la auriști după protestul ratat: susținătorii lui Georgescu îl acuză de trădare pe Simion