Capcana pastilelor luate „după ureche” la răceală: ce riști prin automedicație
Administrarea antibioticelor fără recomandare medicală nu grăbește vindecarea răcelilor Foto: Shutterstock
Obiceiul de a ocoli cabinetul medical la primele semne de boală este profund înrădăcinat la nivel național. Conform unei cercetări derulate în mai 2026 de Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest), 70% dintre români își tratează durerile la domiciliu, fără a cere opinia unui doctor. Mai mult, studiul relevă că 39% dintre participanți își administrează medicamente din proprie inițiativă, în timp ce 76% recunosc că opresc schemele de tratament prescrise înainte de termenul indicat.
Fenomenul depășește însă granițele țării. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), atrage atenția asupra extinderii acestui comportament riscant, declarând pentru „Adevărul”: „Noi avem o problemă în România și nu numai. În România și la nivel european există această problemă cu automedicația și de multe ori automedicația ne face mai mult rău decât bine, mai ales în sezonul gripal”.
Iluzia vindecării virale cu antibiotice
Cea mai frecventă eroare în sezonul rece rămâne utilizarea antibioticelor pentru afecțiuni respiratorii banale. Aceste substanțe sunt concepute exclusiv pentru a distruge bacteriile, fiind complet ineficiente în fața virusurilor care declanșează gripa sau răceala comună. Luarea lor fără prescripție nu scurtează perioada de convalescență în cazul unei viroze, ci doar expune organismul la reacții adverse și stimulează dezvoltarea bacteriilor rezistente, complicând tratarea unor viitoare infecții reale.
„Dacă n-ai nicio infecție și ai doar o simplă răceală, consumul de antibiotic nu te ajută, nu înseamnă că te faci bine”, punctează Radu Gănescu, subliniind că aceste medicamente nu trebuie luate niciodată preventiv sau pentru simptome de natură virală, ci strict la indicația medicului.
Dimensiunea globală a acestei confuzii este confirmată de datele științifice. O analiză amplă publicată în JAC-Antimicrobial Resistance, care a reunit 33 de studii din state cu venituri ridicate și un eșantion de peste 33.000 de persoane, a scos la iveală numeroase mituri legate de rezistența antimicrobiană. În trei dintre cercetările analizate, media celor care au admis că au apelat la antibiotice pentru a-și trata gripa sau răceala a ajuns la 52,56%.
Tendințe similare apar și într-un studiu prezentat pe 15 octombrie 2026 și publicat în revista Pharmacia, care a evaluat 12.729 de respondenți din șapte state din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Potrivit datelor, aproape o treime (29,3%) dintre utilizatorii recenți de antibiotice le-au cumpărat fără rețetă. În plus, deși 82,3% dintre cei chestionați auziseră de conceptul de rezistență la antibiotice, mai puțin de jumătate știau că acestea nu funcționează în cazul infecțiilor virale similare gripei, doar 42,6% având cunoștințe solide despre modul corect de administrare și pericolele asociate.
Riscurile ascunse ale pastilelor uzuale
Pericolul automedicației nu se rezumă însă la antibiotice. Tratarea simptomelor de răceală, precum febra sau durerile, cu medicamente eliberate fără rețetă implică riscuri considerabile, mai ales când dozele sunt depășite sau când substanțele sunt asociate greșit cu alte terapii.
„Orice medicament, chiar dacă este un medicament antitermic sau chiar dacă este un medicament de larg consum, adică generalizat, în masă, poate avea efecte adverse și sfatul medicului este cea mai bună recomandare”, explică reprezentantul COPAC.
Vulnerabilitatea este maximă în rândul pacienților care suferă de afecțiuni cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare sau diabetul. Aceste patologii nu doar că pot modifica evoluția unei viroze respiratorii, dar impun restricții severe în alegerea medicației. Din acest motiv, Radu Gănescu le recomandă pacienților să ceară întotdeauna avizul medicului sau al farmacistului înainte de a adăuga produse noi peste schema lor zilnică de tratament: „De asta, când luăm niște medicamente, trebuie să ne gândim și la reacția acelor medicamente cu celelalte medicamente pe care le luăm zi de zi”.
Semnalele de alarmă și importanța prevenției
Deși o viroză ușoară poate fi gestionată acasă prin hidratare, repaus și măsuri simple de atenuare a disconfortului, pacienții trebuie să își monitorizeze atent starea. Lipsa unei ameliorări sau înrăutățirea simptomelor impune un consult de specialitate, mai ales pentru vârstnici, persoane cu imunitate compromisă sau bolnavi cronici.
„Situațiile se pot agrava fără să avem cunoștințe, fără să ne dăm seama când și cum”, avertizează președintele COPAC. Apariția unor manifestări precum durerile toracice, problemele de respirație, starea de confuzie sau degradarea bruscă a stării generale reprezintă urgențe medicale.
Pentru a evita astfel de complicații în perioada rece, specialistul pune accentul pe profilaxie: „Cel mai recomandat lucru pe care îl pot face? Vaccinarea, vaccinarea de sezon”. Deși imunizarea antigripală nu oferă protecție împotriva tuturor tipurilor de virusuri care dau răceli și nici nu garantează evitarea totală a infectării, aceasta diminuează semnificativ riscul de a dezvolta forme severe de gripă și complicații majore.
Explorează subiectele:
