Paradoxul global al hranei: statul unde fiecare locuitor aruncă 260 kg pe an
Resturi de mâncare Foto: arhivă, adevărul
O analiză realizată de Al Jazeera , publicată pentru a marca Ziua Mondială a Alimentației (celebrată anual pe 16 octombrie, data la care a luat ființă în 1945 Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură - FAO), scoate la iveală dimensiunea uriașă a pierderilor alimentare. Sub deviza din acest an, „Inovează astăzi, hrănește mâine”, specialiștii subliniază urgența creării unor sisteme capabile atât să hrănească o populație în creștere, cât și să limiteze risipa.
Clasamentul risipei: de la recordul din Maldive la cumpătarea din Spania
Conform estimărilor ONU, un locuitor al planetei aruncă, în medie, 132 de kilograme de hrană în fiecare an – o greutate echivalentă cu cea a doi adulți. Din acest total, 79 de kilograme sunt irosite direct în propriile locuințe.
Discrepanțele dintre națiuni sunt însă majore. Pe primul loc la nivel global se situează Maldivele, unde fiecare cetățean risipește anual aproximativ 260 de kilograme de mâncare, aproape dublu față de media mondială. Clasamentul țărilor cu pierderi masive este completat de Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, state în care media anuală depășește 210 kilograme pe cap de locuitor.
Specialiștii Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) explică faptul că statele cu o climă mai caldă tind să înregistreze un nivel mai ridicat al risipei casnice. Acest fenomen este pus pe seama unui consum mai mare de alimente proaspete, dar și a accesului limitat la sisteme de refrigerare. La polul opus al clasamentului se regăsește Spania, unde un locuitor aruncă cel mult 39 de kilograme de alimente pe an.
Drumul mâncării spre groapa de gunoi și factura de un trilion de dolari
Pierderile apar pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, de la recoltare și până pe masa consumatorului. Datele FAO indică faptul că circa 13% din producția mondială de hrană se strică înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor, din cauza problemelor de depozitare, transport sau procesare. Fructele și legumele sunt cele mai vulnerabile în această etapă, generând pierderi evaluate la peste 400 de miliarde de dolari în fiecare an.
Odată ajunse la destinație, aproape o cincime din alimentele disponibile sunt aruncate de comercianți, restaurante și consumatori. Raportul UNEP pentru anul 2022 arată că, în această fază, s-au irosit aproximativ 1,05 miliarde de tone de hrană – o cantitate suficientă pentru a încărca 52,5 milioane de camioane de câte 20 de tone. Cea mai mare parte a acestei risipe provine din gospodării (60%), urmate de sectorul serviciilor de alimentație publică și restaurante (28%), în timp ce magazinele generează 12% din pierderi.
Consecințele financiare și de mediu sunt devastatoare. ONU estimează că risipa alimentară costă economia globală peste un trilion de dolari anual. Totodată, procesul presupune un consum inutil de energie și resurse. Nu mai puțin de 1,4 miliarde de hectare de teren (echivalentul a 3,5 miliarde de acri, adică 28% din suprafața agricolă a globului) sunt cultivate cu hrană care nu ajunge să fie mâncată niciodată. Această întindere depășește suprafața totală a Canadei. În plus, conform estimărilor citate de Al Jazeera, alimentele aruncate sunt responsabile pentru 8% până la 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, alimentând schimbările climatice.
Contrastul dureros: 645 de milioane de oameni suferă de foame
În timp ce munți de mâncare ajung la gunoi, raportul anual al ONU privind securitatea alimentară și nutriția arată că, în 2025, aproximativ 645 de milioane de oameni (7,8% din populația globală) s-au confruntat cu foametea. Deși cifrele marchează o scădere pentru al treilea an la rând – comparativ cu 8,1% în 2024 și vârful de 8,6% atins în 2022 –, situația rămâne mai gravă decât înaintea pandemiei de COVID-19, înregistrându-se cu circa 61 de milioane mai multe persoane afectate față de anul 2019.
Cea mai severă criză se înregistrează în Africa, regiune care concentrează aproape jumătate din totalul mondial al persoanelor subnutrite. În 2025, aproximativ 309 milioane de africani (unul din cinci locuitori ai continentului) nu aveau suficientă hrană. În Asia, subnutriția afecta 292 de milioane de oameni (6% din populație), iar în America Latină și zona Caraibilor, circa 32 de milioane de persoane (4,8%).
Indicele Global al Foametei din 2026, care măsoară gravitatea situației pe o scară de la 0 la 100 (luând în calcul subnutriția, malnutriția acută, întârzierile de creștere și mortalitatea în rândul copiilor), arată că opt state au atins un nivel alarmant, depășind pragul critic de 35 de puncte. Șapte dintre acestea sunt pe continentul african. Dintre cele 122 de țări analizate, Somalia înregistrează cel mai grav scor, urmată de Republica Democrată Congo, Ciad și Madagascar. Pe lista statelor cu nivel alarmant se află și Sudanul, Sudanul de Sud, Burundi și Yemenul, însă în cazul lor nu s-a putut calcula un scor exact din cauza conflictelor armate și a lipsei de date.
Soluții practice pentru reducerea risipei acasă
Având în vedere că 60% din mâncarea aruncată provine din locuințe, agențiile ONU și organizațiile de profil au formulat o serie de recomandări simple pentru schimbarea obiceiurilor zilnice:
- Planificarea riguroasă: Inventarierea alimentelor din cămară și frigider, stabilirea unui meniu săptămânal și folosirea unei liste de cumpărături previn achizițiile inutile.
- Înțelegerea etichetelor: Este esențială diferențierea termenilor de pe ambalaje. Mențiunea „A se consuma până la” vizează strict siguranța alimentară, în timp ce „A se consuma de preferință înainte de” se referă la intervalul în care produsul își menține calitatea optimă. Multe produse pot fi mâncate fără riscuri și după această a doua dată, dacă au fost păstrate corect și nu prezintă semne de alterare.
- Depozitarea și rotația stocurilor: Temperatura din frigider nu trebuie să depășească 5 grade Celsius. Produsele mai vechi ar trebui așezate în față, pe rafturi, pentru a fi consumate primele. De asemenea, fructele și legumele necesită atenție sporită; de pildă, bananele grăbesc coacerea altor fructe depozitate lângă ele.
- Congelarea și porționarea: Pâinea, carnea, mâncarea gătită și diverse legume sau fructe pot fi congelate înainte de a se strica. Totodată, gătirea unor porții mai mici, mai ales când vine vorba de paste sau orez, reduce cantitatea de resturi.
- Reutilizarea și compostarea: Mâncarea rămasă poate fi integrată în rețete noi, iar cotoarele și cojile legumelor (dacă sunt sigure pentru consum) pot fi fierte pentru supe. Pentru resturile necomestibile, compostarea rămâne cea mai bună alternativă la coșul de gunoi.
Explorează subiectele:
