Cum îți poate opri inima șocul pierderii cuiva drag în primele 24 de ore
Durerea sufletească poate determina un infarct Foto: Shutterstock
Legătura directă dintre traumele sufletești și blocajele cardiace acute a fost demonstrată științific printr-o cercetare condusă de Elizabeth Mostofsky și echipa sa, publicată în anul 2012 în jurnalul medical Circulation. Oamenii de știință au vrut să vadă în ce măsură stresul extrem generat de doliu poate declanșa un eveniment cardiovascular acut.
Analiza a inclus 1.985 de pacienți internați în spital în urma unui infarct miocardic. Datele au relevat că 270 dintre aceștia (reprezentând 13,6%) trecuseră prin decesul unei persoane apropiate în ultimele șase luni. Mai mult, pentru 19 dintre pacienți, pierderea avusese loc cu cel mult 24 de ore înainte de debutul simptomelor cardiace.
Concluzia principală a studiului a fost că, în prima zi după decesul cuiva drag, rata de apariție a unui infarct este de 21,1 ori mai ridicată față de nivelul obișnuit de referință. Deși acest risc scade treptat în zilele următoare, el se menține la cote ridicate timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
Reacția în lanț din organism și „sindromul inimii frânte”
Mecanismul prin care suferința psihică lovește fizic inima ține de răspunsul chimic al corpului la stresul acut. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie intervențională, a detaliat într-o postare pe rețelele de socializare modul în care sistemul cardiovascular este suprasolicitat în aceste momente critice.
„Inima simte doliul la propriu în anumite situații. Când trecem printr-un șoc emoțional, corpul eliberează adrenalină și cortizol. Tensiunea crește, pulsul crește, iar sângele devine mai «vâscos», adică se coagulează mai ușor. La o inimă sănătoasă poate trece fără consecințe dramatice. La o inimă care are deja plăci de aterom pe artere, poate fi picătura care umple paharul.” — Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog
Pe lângă infarctul clasic, șocul poate provoca o altă afecțiune severă, care imită simptomele unui atac de cord, dar are o particularitate aparte la investigațiile imagistice.
„Forma extremă are un nume: sindromul Takotsubo, sau «sindromul inimii frânte». Arată ca un infarct. Doar că atunci când facem coronarografia arterele nu sunt «închise». Mușchiul inimii este pur și simplu «copleșit» de valul de hormoni de stres și nu mai pompează normal. Aproximativ 9 din 10 cazuri apar la femei, mai ales după menopauză. De cele mai multe ori inima își revine în câteva săptămâni.” — Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog
Cine sunt cei mai vulnerabili pacienți
Autorii studiului din Circulation subliniază că această creștere de 21 de ori reprezintă riscul relativ, ceea ce nu înseamnă că orice persoană îndoliată va suferi automat un infarct. De altfel, cercetarea nu afirmă că stresul este cauza unică a infarctului, ci că acționează ca un factor declanșator pe un fond deja vulnerabil.
Calculând riscul absolut suplimentar în prima săptămână de doliu, cercetătorii au observat diferențe majore în funcție de istoricul medical al fiecărui individ. Astfel, pentru o persoană care are un risc cardiovascular scăzut (de 5% pe o perioadă de 10 ani), statistica indică apariția unui infarct suplimentar la 1.394 de persoane îndoliate. În schimb, pentru pacienții cu un risc cardiovascular ridicat (de 20% în următorii 10 ani), apare un caz suplimentar de infarct la doar 320 de persoane care trec printr-o pierdere.
Pe lângă modificările hormonale, ale tensiunii, pulsului și coagulării sângelui, perioada de doliu aduce și schimbări comportamentale periculoase. Persoanele afectate dorm prea puțin, nu se mai alimentează corect, își ignoră propriile simptome fizice și, adesea, uită să își mai ia tratamentul zilnic, punând o presiune și mai mare pe organism.
Semnele de alarmă care impun apelul la 112
În mijlocul unei tragedii familiale, oamenii tind să pună stările de rău pe seama șocului emoțional. Medicii avertizează însă că simptome precum durerea sau presiunea în piept, lipsa de aer, transpirațiile reci, greața, amețeala sau durerea care iradiază în brațe, spate, gât ori mandibulă reprezintă urgențe medicale.
Din acest motiv, implicarea familiei și a apropiaților este vitală pentru a se asigura că persoana îndoliată se odihnește, mănâncă, își ia pastilele și primește ajutor medical la timp.
„Dacă treci printr-un doliu sau printr-o perioadă grea, sau dacă cineva drag trece prin asta, câteva lucruri contează enorm. Nu-ți abandona tratamentul: pastilele de tensiune, statina sau anticoagulantul se uită ușor exact în zilele în care contează cel mai mult. Nu rămâne singur: prezența celor apropiați nu e doar o consolare, e și protecție. Și durerea în piept nu e «de la supărare» până nu o verifică un medic. Dacă e intensă, durează mai mult de câteva minute sau vine cu lipsă de aer, transpirații ori amețeală, sună la 112. Durerea sufletească nu e o slăbiciune. Dar merită tratată cu aceeași seriozitate ca orice altă suferință a inimii.” — Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog
Explorează subiectele:
