Capcana salariilor mari din anunțurile de angajare: câți bani rămân, de fapt, în mână
Veniturile reale pot fi mai mici decât sumele promise în anunțurile de recrutare Foto: Pixabay
Piața muncii se confruntă cu un paradox vizibil în sectoare precum comerțul, depozitele, restaurantele sau serviciile de livrare. Pe de o parte, firmele se plâng că nu găsesc forță de muncă și nu își pot fideliza personalul pe termen lung. Pe de altă parte, mulți dintre cei care își caută un loc de muncă refuză ofertele, considerând că remunerația nu acoperă efortul depus, responsabilitățile sau programul solicitant.
Potrivit Laurei Vasilescu, trainer la Azami Training și specialistă în legislația muncii, principala problemă pornește de la modul în care sunt construite ofertele salariale. Mulți candidați se lasă atrași de câștigul maxim afișat în anunț, fără a cunoaște ponderea salariului fix în raport cu veniturile variabile.
„Trebuie să facem o distincție foarte clară între salariul promis într-un anunț de angajare și venitul pe care angajatul îl încasează efectiv la finalul lunii, pentru că mulți nu fac diferența între net și brut și, de multe ori, sumele promovate includ poate și bonusuri sau ore suplimentare [...] sau alte beneficii care nu reprezintă neapărat un venit garantat” — Laura Vasilescu, expertă în legislația muncii.
Această lipsă de predictibilitate devine critică atunci când angajatul trebuie să își acopere cheltuielile lunare fixe, precum chiria sau întreținerea, costuri care nu depind de îndeplinirea unor criterii de performanță la locul de muncă.
Costurile ascunse ale muncii pe platformele de livrări
Discrepanța dintre sumele promovate și banii rămași în buzunar este și mai pronunțată în cazul curierilor care colaborează cu aplicații precum Wolt sau Glovo. Venitul generat din comenzi nu reprezintă câștigul final al livratorului.
În funcție de forma de colaborare și de contract, lucrătorii din acest sector sunt nevoiți să își acopere singuri costurile de transport, uzura și întreținerea vehiculului, dar și alte cheltuieli operaționale. În plus, câștigul este puternic influențat de perioadele cu puține comenzi și de timpii morți petrecuți în așteptare sau pe drum.
Laura Vasilescu avertizează că evaluarea unui astfel de job trebuie să ia în considerare fluctuația activității și orele lucrate efectiv: „Un venit care poate aparent părea atractiv nu înseamnă automat și un câștig net la fel de atractiv”. Lipsa de transparență încă de la angajare în privința acestor condiții duce, invariabil, la o fluctuație mare de personal.
Valoarea reală a timpului și problema retenției
Pentru a înțelege cât valorează în realitate un salariu, candidații ar trebui să își calculeze câștigul pe oră, nu doar suma finală lunară. Experta în legislația muncii își amintește un exercițiu practic din timpul formării sale profesionale, în care un profesor le-a cerut cursanților să calculeze câte ore trebuie să muncească pentru a-și permite o manichiură sau un parfum. Concluzia a fost că același produs poate necesita un efort de câteva ore pentru un angajat și un timp mult mai îndelungat pentru altul.
Astfel, două joburi care oferă același salariu lunar pot implica realități complet diferite: unul poate avea un program fix și stabil, în timp ce al treilea poate impune muncă în schimburi, în weekend sau ore suplimentare pentru a atinge aceeași sumă.
Prin urmare, dificultățile de recrutare și păstrare a angajaților nu sunt cauzate doar de lipsa forței de muncă. „Din perspectiva resurselor umane, problema nu e doar că firmele nu găsesc angajați, ci și în ce condiții reușesc să îi atragă și, mai ales, să îi păstreze. Adică trebuie să ne uităm la salariul net real, programul de lucru, volumul de lucru și predictibilitatea veniturilor”, punctează Laura Vasilescu. Aceasta adaugă că posturile vacante nu indică lipsa dorinței de muncă a oamenilor: „Uneori, oferta pur și simplu nu e suficient de atractivă în raport cu cerințele postului”.
Muncitorii români versus lucrătorii asiatici: cât îi costă pe angajatori
Pentru a acoperi deficitul de personal din logistică și comerț, multe companii apelează la muncitori din afara Uniunii Europene, subiect intens dezbătut în spațiul public din perspectiva salarizării.
Eugen Saulea, antreprenor specializat în administrarea personalului, afirmă că în compania sa pachetele de bază sunt similare, indiferent de naționalitate. „Dacă ne raportăm strict la salariul brut de încadrare și la beneficiile conexe, incluse în pachetele specifice activității de tip lucrător comercial, veniturile sunt similare pentru ambele categorii de angajați”, a precizat acesta pentru „Adevărul”.
Potrivit antreprenorului, costul salarial total suportat de o firmă pentru un lucrător comercial se ridică, în medie, la aproximativ 1.150 de dolari pe lună (echivalentul a circa 5.465 de lei, calculat la cursul BNR din 4 noiembrie 2026). Această sumă reprezintă cheltuiala completă a angajatorului, incluzând atât salariul net care ajunge la angajat, cât și taxele și contribuțiile aferente.
Diferențele de câștig apar însă din activitățile suplimentare. Angajații români își pot rotunji veniturile participând la inventare sau la montarea materialelor promoționale în magazine. În schimb, cetățenii non-UE sunt limitați strict la atribuțiile prevăzute în permisele lor de muncă.
„Avem exemplul unui lucrător comercial care are posibilitatea de a participa suplimentar la activități de curățenie în parcarea marilor magazine de retail. Dacă sunt autorizați pentru a presta activități de manipulare și sunt identificați prestând activități de curățenie, consecințele sunt atât pentru angajator, cât și pentru angajat” — Eugen Saulea, antreprenor.
Deși importul de forță de muncă din străinătate poate rezolva temporar nevoile companiilor, Laura Vasilescu subliniază că această soluție nu elimină problemele de fond care fac anumite joburi neatractive. Înainte de a da vina pe lipsa candidaților, angajatorii ar trebui să prezinte oferte transparente și să evalueze corect dacă pachetele salariale și condițiile de muncă sunt aliniate cu cerințele postului și cu costul actual al vieții.
Explorează subiectele:
