Capitala în care mașinile negre sunt interzise și poliția oprește vehiculele murdare
Așgabat, capitala Turkmenistanului Foto: Facebook
Pe străzile din Așgabat, acest oraș din Asia Centrală definit de o arhitectură monumentală, toate vehiculele – fie că este vorba despre mașini personale, taxiuri sau limuzine oficiale – par trase la indigo din punct de vedere cromatic. Această particularitate care îi uimește pe străini nu este rodul întâmplării, ci efectul direct al reglementărilor prin care autoritățile au vrut să modeleze o anumită imagine a capitalei.
Interdicții rutiere: de la blocarea importurilor la obligativitatea revopsirii
Eliminarea culorilor din traficul capitalei turkmene s-a făcut etapizat. Primele măsuri au fost luate în anul 2015, când autoritățile au restricționat importul autoturismelor vopsite în negru, roșu sau albastru închis. Ulterior, regulile s-au înăsprit considerabil.
Începând cu 2018, mașinile închise la culoare au fost complet interzise pe arterele din Așgabat, decizia afectând inclusiv autovehiculele care erau deja înmatriculate. Posesorii acestora au fost puși în fața unui ultimatum: fie își revopseau mașinile în alb sau în alte nuanțe permise de lege, fie renunțau definitiv să le mai conducă în oraș. În acest context, comercianții auto au fost nevoiți să se replieze rapid, axându-și oferta pe vehicule albe.
Mai mult, rigorile poliției nu vizează doar cromatica, ci și curățenia impecabilă. Șoferii care circulă prin capitală cu mașini considerate murdare riscă să fie trași pe dreapta de agenții de circulație. Astfel, menținerea unui aspect exterior imaculat a devenit o condiție obligatorie pentru a evita problemele în trafic.
Obsesia pentru marmură albă și moștenirea prezidențială
Regulile stricte aplicate șoferilor completează un peisaj urban dominat oricum de aceeași nonculoare. Așgabatul deține chiar și un record Guinness datorită faptului că are cea mai mare concentrație de clădiri din marmură albă de pe glob. Acest material acoperă aproape totul: de la blocuri de locuințe și hoteluri, până la sedii de ministere, instituții administrative și monumente. Dacă pe timpul zilei marmura reflectă intens razele soarelui, după lăsarea întunericului aceste structuri sunt scăldate în lumini multicolore.
Această metamorfoză arhitecturală a luat avânt în perioada 2006–2022, în timpul mandatelor președintelui Gurbanguly Berdimuhamedow. Pentru a proiecta imaginea unei națiuni moderne și prospere, regimul său a direcționat sume uriașe către construcții gigantice.
În tradiția turkmenă, albul simbolizează norocul și puritatea, devenind rapid pilonul central al identității vizuale a orașului. În plus, extinderea acestei estetici până la nivelul traficului rutier este pusă frecvent pe seama afinității personale a fostului șef de stat pentru autoturismele de culoare albă.
Mitul justificării climatice
Uneori, această uniformitate este apărată prin argumente de ordin practic, legate de geografie. Fiind situat chiar la liziera deșertului Karakum, Așgabatul se confruntă cu veri toride, în care termometrele depășesc frecvent pragul de 40 de grade Celsius. Teoria susține că atât marmura clădirilor, cât și caroseriile albe ale mașinilor reflectă mai eficient radiația solară, împiedicând supraîncălzirea suprafețelor și a habitaclului în comparație cu nuanțele închise.
Cu toate acestea, explicația meteorologică își arată rapid limitele. În restul localităților din Turkmenistan, unde temperaturile sunt la fel de ridicate, mașinile de diverse culori circulă fără nicio problemă. De asemenea, nicăieri în lume, în orașele cu o climă similară, nu au fost impuse astfel de interdicții, ceea ce demonstrează că traficul alb din Așgabat rămâne o decizie pur politică și estetică, nu una dictată de caniculă.
Explorează subiectele:
