Caracatița PSD la banii UE: omul și soția lui Pricopie, puși șefi peste fonduri
Într-o demonstrație clasică de acaparare a instituțiilor-cheie de către PSD, gestionarea și controlul fondurilor europene din România ajung, în aceeași zi, pe mâna a doi apropiați ai rectorului SNSPA, Remus Pricopie. În timp ce fostul său consilier și subaltern pe linie academică, social-democratul Mihai Alexandru Ghigiu, preia conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, soția rectorului, Camelia Pricopie, este instalată de Parlament la șefia Autorității de Audit, instituția care ar trebui să verifice exact modul în care sunt cheltuiți acești bani. Totul se întâmplă în condițiile în care universitatea condusă de Remus Pricopie derulează proiecte europene de milioane de lei.
Ziua de marți, 20 octombrie, marchează o dublă mutare strategică pe harta banilor europeni, orchestrată cu sprijinul PSD. Pe de o parte, odată cu votul acordat cabinetului condus de Luca Niculescu, portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) îi revine deputatului PSD Mihai Alexandru Ghigiu, care a primit marți avizul favorabil al comisiilor parlamentare, fiind ministru propus în așteptarea învestirii noului Executiv. Pe de altă parte, plenul reunit al Parlamentului a desemnat-o în aceeași zi pe Camelia Pricopie să exercite atribuțiile de președinte al Autorității de Audit, decizia fiind deja publicată în Monitorul Oficial.
Numitorul comun al celor doi oficiali plasați în aceste funcții vitale este Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și fost ministru al Educației susținut de PSD în guvernele lui Victor Ponta. De altfel, universitatea pe care o conduce a ieșit în evidență pe 13 martie 2025, când a declanșat procedurile pentru a-l nominaliza pe Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, un demers asumat public de rector. Ironia face ca, la puțin peste trei luni de la acest gest, pe 22 iunie 2025, Statele Unite să bombardeze instalațiile nucleare din Iran, intervenind astfel în conflictul declanșat de atacurile israeliene asupra Iranului din 13 iunie.
Ascensiunea lui Mihai Ghigiu: de la cabinetul lui Pricopie și cancelaria lui Ciolacu, la șefia MIPE
Noul ministru PSD de la Fonduri Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, are o carieră strâns legată de cea a rectorului SNSPA, care, potrivit informațiilor NewsCenter.ro , l-a și propus și promovat. Relația profesională dintre cei doi nu se rezumă doar la mediul academic, ci s-a desfășurat în mai multe etape. Conform CV-ului său publicat de SNSPA în 2019, Ghigiu a fost consilier în cabinetul ministrului Educației în perioada decembrie 2012 – decembrie 2014, exact în timpul mandatului lui Remus Pricopie.
Licențiat în administrație europeană și doctor în științe politice la SNSPA, Ghigiu a ocupat treptat diverse funcții în administrația universității: a fost secretar al Senatului SNSPA, director și, începând din septembrie 2018, prorector. De altfel, la SNSPA, prorectorii nu sunt aleși prin vot de către Senatul universitar, ci sunt numiți direct de către rector, în urma consultării Senatului. Un comunicat oficial al instituției din 15 aprilie 2024 confirmă explicit faptul că Remus Pricopie l-a numit pe Alexandru-Mihai Ghigiu în rândul prorectorilor.
Pe linie politică și guvernamentală, ascensiunea sa în siajul PSD a fost constantă: a ocupat funcția de secretar de stat în Guvernul Sorin Grindeanu, a condus Institutul Național de Administrație și a fost șeful Cancelariei premierului Marcel Ciolacu. Devenit deputat PSD în 2024, Ghigiu a mai fost nominalizat în 2026 pentru portofoliul Mediului în formula Veștea, înainte de a fi desemnat acum la Fonduri Europene.
Jurnaliștii NewsCenter.ro au încercat să obțină explicații de la cei doi. Rectorul Pricopie a fost contactat pentru a preciza dacă l-a recomandat sau susținut pe Ghigiu pentru intrarea în noul guvern. La rândul său, Mihai Ghigiu a fost întrebat dacă a beneficiat de susținerea sau propunerea lui Remus Pricopie pentru funcția de ministru și dacă, dincolo de colaborarea academică, este un apropiat al familiei rectorului, având în vedere promovarea simultană a soției acestuia în fruntea instituției care controlează proiectele europene. Nici Remus Pricopie, nici Mihai Ghigiu nu au răspuns întrebărilor până la momentul publicării articolului.
Soția rectorului preia controlul asupra verificării banilor europeni
În timp ce fostul subaltern al soțului ei va gestiona ministerul cu bani europeni, Camelia Pricopie va conduce Autoritatea de Audit, în baza deciziei luate de Parlament pe 20 octombrie 2026. Documentul parlamentar nu stabilește un termen calendaristic pentru acest mandat, precizând doar că ea va exercita atribuțiile până la numirea unui nou președinte.
Decizia de numire a Cameliei Pricopie la Autoritatea de Audit Camelia Pricopie nu este străină de această structură și nici de susținerea social-democraților. Cu studii economice, un doctorat la ASE și experiență anterioară la Banca Națională a României și la UEFISCDI (conform datelor din CV publicate la acea vreme), ea a fost propulsată în Autoritatea de Audit tot cu sprijinul PSD. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 4 din 7 martie 2023, ea a devenit consilier de conturi (pentru restul unui mandat început în 2020) și vicepreședintă a Autorității.
Deși funcționează în cadrul Curții de Conturi, Autoritatea de Audit are, prin lege, independență operațională atât față de Curte, cât și față de instituțiile care gestionează banii europeni, nefiind subordonată Guvernului sau Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Conducerea este desemnată de Parlament din rândul consilierilor de conturi. Deși nu decide cum se împart banii către beneficiari, instituția are un rol critic de verificare independentă: controlează sistemele de administrare a fondurilor UE și cheltuielile declarate (inclusiv pe eșantioane de operațiuni), realizează audituri, descoperă nereguli, emite recomandări și raportează direct Comisiei Europene modul în care sunt cheltuite fondurile.
Mizele de la SNSPA: milioane de lei din proiecte europene
Toată această arhitectură instituțională devine cu atât mai problematică cu cât SNSPA, universitatea condusă de Remus Pricopie, avea în acest an cel puțin trei proiecte cu finanțare europeană în derulare, inclusiv prin Programul Educație și Ocupare, iar într-unul dintre ele mai avea de încasat peste 4 milioane de lei.
Mai exact, este vorba despre următoarele finanțări:
- Proiectul „VerDi”: Finanțat din Fondul Social European Plus (prin Programul Educație și Ocupare), are o valoare de 4.821.106,99 lei. Implementarea se desfășoară între 1 noiembrie 2024 și 31 octombrie 2026 (termenul publicat nefiind depășit la data de astăzi) și vizează organizarea de stagii de practică și dezvoltarea competențelor pentru 260 de studenți.
- Proiectul „SNSPA – SMART University”: Derulat prin PNRR din 2022 până în iunie 2026, a avut un buget aprobat de 19.752.007,76 lei cu TVA, din care instituția de învățământ raportează un buget executat de 14.998.432 lei cu TVA. Universitatea a anunțat deja că a finalizat activitățile și și-a îndeplinit obiectivele, care au inclus înființarea sau modernizarea a 12 centre și laboratoare.
- Programul Erasmus+ KA171 (ciclul 2024–2027): O finanțare în valoare de 322.317 euro, câștigată în 2024 pentru mobilități destinate personalului universitar și studenților. Această linie de finanțare trebuie însă analizată separat de programele care sunt gestionate prin intermediul MIPE.
Controverse privind interimatele și calculele politice pentru Curtea de Conturi
Modul în care sunt menținute conducerile interimare la vârful acestor instituții de control a stârnit deja reacții politice. Într-o postare pe Facebook, senatorul USR Cristian Ghinea a contestat legalitatea interimatelor atât la Autoritatea de Audit, cât și la Curtea de Conturi. „Legea nu prevede posibilitatea numirii unui președinte interimar la Autoritatea de Audit”, a punctat parlamentarul USR. Trebuie menționat că argumentele lui Ghinea reprezintă obiecții juridice, nu constatări definitive ale unei instanțe de judecată.
Criticile sale vizează și extinderea interimatului la șefia Curții de Conturi. După ce postul ocupat de Mihai Busuioc a rămas vacant, Parlamentul a desemnat-o pe Mirela Călugăreanu (prin Hotărârea nr. 26 din 14 iulie 2025) să exercite atribuțiile de președinte până la numirea unui nou titular. Cristian Ghinea susține însă că interimatul acesteia nu mai putea continua după data de 14 octombrie, moment la care ar fi expirat mandatul pentru care fusese numit inițial Mihai Busuioc. În această situație, este necesară o distincție între durata mandatului de consilier de conturi, exercitarea atribuțiilor de conducere și limita de timp până la care poate funcționa o astfel de soluție temporară.
Pe fondul acestor provizorate prelungite, funcția de la vârful Curții de Conturi rămâne o miză atractivă pentru liderii PSD. Pe 19 octombrie, Marian Neacșu, propus pentru preluarea Ministerului Afacerilor Interne, a recunoscut că ar lua serios în calcul o candidatură pentru șefia Curții de Conturi, în eventualitatea în care s-ar deschide procedurile. „Deocamdată prefer funcția de ministru de Interne”, a precizat acesta, declarația sa confirmând interesul pentru o posibilă candidatură, dar nu și existența vreunei înțelegeri prin care funcția i-ar fi fost deja rezervată.
Explorează subiectele:
