Care este probabilitatea ca arme nucleare americane să ajungă în România

Oficiali americani au transmis planurile autorităţilor de la Washington de a muta cele aproximativ 50 de bombe nucleare de la baza aeriană americană İncirlik din Turcia. Totul pe fondul tensiunilor provocate de atacul efectuat de militarii turci asupra luptătorilor kurzi din Siria, scrie Adevărul.

Concret, responsabilii americani se tem ca respectivele arme pot ajunge subiectul unor negocieri între Ankara şi Washington, relatează cotidianul The Guardian. Şi situaţia este departe de a se detensiona pentru că preşedintele turc Erdogan a anunţat că va răspunde agresiv încercărilor ţărilor occidentale de a izola Turcia sau de a opri ofensiva acesteia în Siria. „Noi suntem hotărâţi în a ne duce operaţiunea la final. Noi vom termina ce am început”, a transmis şeful de stat de la Ankara.

În acest context, factorii de decizie de la Pentagon cred că şi siguranţa armamentului nuclear poată fi pusă în pericol la un moment dat pentru că baza de la Incirlîk se află la numai 160 de km de frontiera cu Siria. Pentagonul a refuzat să comenteze problema.

„Politica Statelor Unite este de a nu confirma şi de a nu nega prezenţa sau absenţa armelor nucleare într-o locaţie generală sau specifică. SUA nu discută despre mişcarea armelor nucleare, despre capacitatea de a stoca arme în SUA sau în locaţii străine sau despre planificarea pentru oricare dintre aceste activităţi”, a declarat locotenent - colonelul Uriah Orland, purtător de cuvânt al Pentagonului. Cum s-a întâmplat şi în 2017, când au existat tensiuni între Ankara şi Washigton ca urmare a loviturii de stat eşuate din noaptea de 15 spre 16 iulie, în diverse medii, numele României a început să fie vehiculat ca o posibilă destinaţie a armamentului nuclear mutat de la Incirlîk. Este vorba de câteva zeci de bombe nucleare B61.

Păreri împărţite

„Probabil sunt nişte zvonuri lansate dinspre Rusia, dar în realitate pe timp de pace o astfel de mutare a armamentului nuclear din Turcia către România este aproape imposibilă. Din motive tehnice, dar şi politice. România nu are, din cât ştiu, facilităţi pentru a putea manipula sau depozita în siguranţă un astfel de tip de armament. Oricum, NATO are deja o strategie pentru armamentul nuclear. Totuşi, nu este exclus ca, în viitor, Statele Unite să-şi schimbe această strategie dacă relaţiile cu Turcia se înrăutăţesc, dar sunt chestiuni obligatoriu de analizat şi discutat”, este de părere analistul în securitate externă, Dan Claudiu Degeratu.

„Să nu uităm că Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu din Câmpia Turzii a fost modernizată recent de partea americană, care a investit 40 de milioane de dolari în acest sens. S-au reparat piste şi hangare. Cu unele investiţii suplimentare ar putea primi capabilităţile nucleare din aflate acum în Turcia. Foarte important, suntem într-o zonă considerată strategică pentru NATO. Toate semnalele arată că importanţa României în Alianţă a crescut foarte mult în ultima vreme. În primul rând, reuniunea miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est a avut loc la Bucureşti acum câteva zile. Apoi, mai important, Mircea Geoană este de miercuri secretar general adjunct al NATO, o funcţie foarte importantă care, iată, a fost cedată României”, combate expertul militar Aurel Cazacu.

Buncăre specializate

Specialiştii militari susţin că, în cadrul NATO, muniţia nucleară este depozitată după nişte standarde extrem de stricte. Concret, bombele de acest tip nu se ţin în hangare obişnuite ci în unele blindate, un soi de buncăre. Mai mult, acestea sunt dotate cu sisteme electronice de monitorizare şi control. Este vorba de echipamente TV cu circuit închis, detectoare de mişcare sau dispozitive de imagistică termică. În plus, accesul în incintele respective este strict restricţionat. În aceste buncăre, bombele de tip B61 nu sunt aşezate pur şi simplu, ci sunt aranjate pe rastele ramforsate. Pentru că sunt foarte solid construite aceste rastele sunt comparate de militari cu nişte seifuri.

De 26 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima

Bomba nucleară B61 a fost proiectată în anii ’60 în celebrul Laborator Naţional din Los Alamos, New Mexico unde au fost concepute şi bombele lansate la Hiroshima şi Nagasaki. A cunoscut peste zece variante constructive concepute pentru diverse tipuri ţinte. Într-o variantă este chiar o armă antibuncăr care explodează abia după ce intră în sol.

B61 este o bombă neghidată, care este lansată asupra ţintelor din avioane de luptă. Nu trebuie confundată cu racheta de croazieră Matador MGM-1, care a fost iniţial dezvoltată sub denumirea B-61. Deşi nu a fost anunţat oficial, specialiştii consideră că această bombă are o putere cuprinsă între 0,3-400 kt în funcţie de cum este setată. Spre comparaţie, puterea bombei care a distrus Hiroshima a fost cotata la 15 kt. B61 s-a construit în 3.155 de exemplare, dar 1.700 au fost retrase fiind vorba de variante mai vechi, depăşite. Sigur, toate aceste date sunt aproximative, militarii americani nefăcând publice cifrele oficiale.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mesajul unui învățător bistrițean care l-a cunoscut pe președinte acum 20 de ani

2 Proasta s-a căcat în urnă! Dăncilă s-a referit la românii din diaspora folosind apelativul „ăștia”

3 ALERTĂ Proasta s-a pișat pe covor! Dăncilă a refuzat să răspundă în engleză la întrebarea unui jurnalist formu…

4 Concluzia? Iohannis-Dăncilă, scorul etapei! PSD, încă un eșec în drumul spre retrogradare!

5 Comentariul și concluziile lui Sebastian Lăzăroiu după ieșirile televizate ale celor doi candidați

recomandări

Te ia DNA: Mihai Mohaci

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Un videoclip care îți încălzește inima