Decizia care vizează 1,2 milioane de români / Schimbări majore la plata indemnizațiilor din sectorul bugetar
Ministrul interimar al Investițiilor și al Muncii, Dragoș Pîslaru, prezintă marți, de la ora 17.00, principalele măsuri incluse în noua lege a salarizării unitare, act normativ care ar urma să reformeze sistemul de plată din sectorul public.
Surse politice susțin că partidele au ajuns la un acord pentru aprobarea legii până la 1 iulie.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și vizează peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public.
Potrivit draftului aflat în analiză, reforma salarizării urmărește reducerea diferențelor dintre salariile din sistemul bugetar și limitarea sporurilor acordate în prezent.
Una dintre cele mai importante modificări propuse este reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public, de la 1 la 12 în prezent, la 1 la 8.
Proiectul prevede și stabilirea unui salariu de bază de referință de 4.325 de lei pentru sistemul public.
În același timp, Guvernul analizează limitarea sporurilor și primelor la maximum 20% din salariul de bază, față de plafonul actual de 30%.
O altă măsură aflată în draft este eliminarea indemnizației de hrană, beneficiu acordat în prezent unei mari părți a angajaților din sectorul public.
În schimb, proiectul introduce posibilitatea acordării unui premiu de performanță de până la 30% din salariul de bază, măsură prin care Executivul susține că vrea să stimuleze eficiența și performanța în administrație.
Draftul menține însă sporul de 40% pentru gestionarea proiectelor cu fonduri europene. Acesta ar urma să fie acordat în continuare atât funcționarilor publici implicați în astfel de proiecte, cât și aleșilor locali, inclusiv primarilor și președinților de consilii județene.
Noua lege a salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România prin jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență și reprezintă una dintre cele mai sensibile teme pentru sectorul bugetar, în condițiile în care modificările propuse pot afecta direct veniturile angajaților din administrație, sănătate, educație și alte instituții publice.
