Cârpa Tăriceanu: Voi vorbi cu Dragnea și Grindeanu să nu mai cooperăm în cadrul MCV
Președintele Senatului, cârpa umană Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, că va propune ca România să nu mai coopereze în cadrul MCV. Anunțul lui Tăriceanu vine după publicarea raportului MCV al CE.
”Raportul MCV arată progrese ireversibile în lupta anticorupție. Voi propune, într-o discuție cu premierul Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea, ca România să transmită Comisiei Europene că nu mai vrea să coopereze în cadrul MCV care e unul discriminatori”, a spus, miercuri președintele Senatului, Călinn Popescu Tăriceanu.
Cârpa a mai precizat că România are cea mai transparentă și severă legislație, iar ”criticile trebuie să vină de la Parlament, nu din altă parte”.
În ce privește recomandările din raportul MCV făcute de Comisia Europeană României, al doilea om în stat le-a calificat drept ”total neavenite”.
Comisia Europeana a publicat astazi raportul MCV privind justitia din Romania. Raportul priveste evolutiile din justitie in 2016, dar prezinta si un bilant al celor zece ani de cand Romania e membru UE.
In raport sunt mentionate cele doua proiecte de Ordonanta de Urgenta privind gratierea si amnistia mascata prezentate de Guvern pe 18 ianuarie, dar Comisia nu comenteaza pe marginea lor. Comisia trage insa un avertisment serios: "Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate".
Comisia acuza dur campaniile de presa impotriva asupra magistratilor duse de politicieni si mass-media: "Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție. "
Comisia Europeana recomanda ca "faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat".
O alta recomandare a Comisiei Europene se refera la necesitatea ca Guvernul si parlamentul sa respecte transparenta totala cand propun modificari la Coduri: "In vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
Raportul critica Parlamentul pentru ignorarea unor sentinte definitive ale justitiei in ceea ce priveste decizii ale Agentiei Nationale de Integritate (ANI): "În ultimii doi ani, situația generală s-a îmbunătățit în mod semnificativ, însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești care confirmă rapoartele agenției (ANI - n.red.)"
Raportul lauda eficienta luptei anticoruptie, dar constata ca masurile de preventie nu sunt suficiente.
O preocupare pentru Comisia Europeana este cadrul legal privind lupta anticoruptie: "Încă de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare recurentă, având în vedere, astfel cum s-a menționat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticorupție, adesea fără consultarea instituțiilor-cheie ale statului și a instituțiilor judiciare din acest domeniu".
Comisia vine si cu o Recomandare privind numirea procurorilor-sefi: "punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția".
Comisia recunoate "progresele majore" facute de Romania in domenii-cheie din justitie, dar spune ca exista "deficiente importante care trebuie remediate" si, ca urmare, mecanismul de cooperare si verificare (MCV) trebuie sa ramana in picioare.
In concluzii, Comisia Europeana cere Romaniei sa indeplineasca recomandarile din acest raport, aratand ca de viteza cu care va indeplini obiectivele depinde ridicarea MCV: "Comisia consideră că obiectivele CMV pot fi îndeplinite prin monitorizarea recomandărilor formulate în prezentul raport. Viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să le îndeplinească în mod ireversibil și să evite evoluțiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. Prin urmare, Comisia invită România să acționeze pentru a pune în aplicare recomandările cuprinse în prezentul raport. Către sfârșitul anului 2017, Comisia va evalua progresele realizate".
