Cât costă masa lunară: diferențe uriașe între România și diaspora
Deși statisticile plasează România printre statele europene cu cele mai mici prețuri la alimente, povara hranei cântărește cel mai greu în buzunarele cetățenilor de aici. Mărturiile adunate din țară și din comunitățile de români din străinătate arată că un coș lunar de cumpărături acasă ajunge adesea la nivelul costurilor din marile metropole occidentale, unde puterea de cumpărare este incomparabil mai mare.
Hrana rămâne principala cheltuială din viața de zi cu zi a familiilor din România. Datele centralizate de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că o gospodărie a alocat, în medie, 1.581 de lei în fiecare lună strict pentru produsele agroalimentare și băuturile fără alcool. Suma a absorbit 32% din totalul cheltuielilor de consum, marcând un avans de 0,6 puncte procentuale față de primul trimestru al aceluiași an.
În aceeași perioadă de referință, veniturile medii ale unei gospodării au fost evaluate la 10.204 lei pe lună, în timp ce plățile totale au urcat la 8.650 de lei, reprezentând 84,8% din ce s-a încasat. Din aceste fonduri, consumul efectiv a însemnat 4.936 de lei, mâncarea ocupând de departe primul loc ca pondere financiară.
Situația devine paradoxală dacă este privită în context european. Conform datelor Eurostat din 2026, România a afișat în 2025 cel mai redus nivel al prețurilor la alimente și băuturi răcoritoare din întreaga Uniune Europeană, situat la 80% din media blocului comunitar. Pe ansamblul bunurilor și serviciilor, nivelul general al prețurilor a fost de 65% din media UE, doar Bulgaria raportând cote mai mici (63%). La polul opus s-au aflat Danemarca (140%), Irlanda (136%) și Luxemburg (132%), unde alimentele depășesc cu peste 20% media comunitară.
Cu toate acestea, accesibilitatea reală este drastic diferită. Un studiu european consacrat costurilor unei alimentații sănătoase, publicat în 2025, a dezvăluit că o dietă echilibrată bazată pe opțiuni ieftine putea absorbi în România până la 29% din venitul de referință. În Luxemburg, același standard alimentar solicita doar 5,74% din venitul analizat.
Realitatea din farfurie: ce bugete declară românii
În practică, sumele vehiculate în mediul online reflectă discrepanțe majore în funcție de stilul de viață, numărul membrilor familiei și calitatea ingredientelor alese. O dezbatere deschisă pe comunitatea Reddit a scos la iveală cum gestionează oamenii bugetele alimentare.
Inițiatorul discuției susținea că se încadrează între 1.000 și 1.500 de lei lunar dacă alege să pregătească mesele în propria bucătărie. Alți utilizatori au subliniat însă că o dietă axată pe ingrediente de calitate ridică vertiginos costurile.
Un utilizator a explicat că ajunge la 4.000 de lei pentru un cuplu: „Mergem la restaurant o singură dată pe lună. Nu comand mâncare la domiciliu. Dar mănânc vită, puiul fericit, conserve de pește mai scumpe, roșii cherry, lactate de calitate și nu îmi lipsesc afinele sau granola. Pe de altă parte, nu bem alcool, nu fumăm.”
În cazul celor care mănâncă preponderent în oraș ori apelează la servicii de livrare, o singură persoană poate cheltui între 2.500 și 3.000 de lei pe lună. Pe de altă parte, menținerea unui meniu sănătos exclusiv acasă implică bugete similare pentru un cuplu.
„2.500 de lei mi se pare chiar OK pentru două persoane care mănâncă aproape exclusiv acasă. Și noi suntem doi și încercăm să mâncăm diversificat și cât se poate de sănătos, multe fructe și legume, carne, lactate de calitate, pește, ulei de măsline etc. și tot pe acolo suntem, uneori și mai mult, dacă e o lună în care se termină multe sau avem musafiri mai des la masă. Totul s-a scumpit mult. Poate acum 3–4 ani și mie mi s-ar fi părut enorm 2.500, dar acum e... normal” — Comentator Reddit
Pentru o familie de patru persoane, sumele pot urca semnificativ dacă se adaugă și ieșirile în oraș:
„3.500–5.000 RON/lună – patru persoane. Depinde de anotimp, pofte etc. Nu prea comandăm. Dar dacă punem și comenzile, mai adăugăm 1.000 de lei în fiecare lună. Nu includem țigările (fumăm trei din patru persoane). Nu prea ieșim în oraș decât vara/primăvara, de 4–5 ori pe lună, pentru prânz sau cină. Dar ieșirile în oraș nu sunt incluse nicăieri în sumele menționate. Oricum, o masă în oraș la patru persoane, cu băuturi cu tot, m-a dus anul acesta la 600–800 RON” — Participant la discuție
Familiile cu copii mici declară și ele sume consistente: circa 3.000 de lei pentru doi adulți și un bebeluș, mizând pe o dietă diversificată care include pește precum somonul și tonul sau fructe de mare.
Economiile cer timp: grădina proprie și caserola pentru serviciu
Pentru a menține cheltuielile la un nivel redus, mulți români renunță la mâncarea gata preparată și se bazează pe resursele proprii. În mediul rural, o familie cu cinci membri reușește să trăiască cu circa 2.000 de lei pe lună gătind aproape totul, consumând leguminoase de bază precum fasolea și lintea, făcând pâine în casă și valorificând legumele din grădină sau conservele pentru iarnă.
Alții țin evidența fiecărui leu printr-o aplicație de gestionare a finanțelor. Un astfel de exemplu arată cheltuieli lunare de supermarket de 760 până la 920 de lei, sumă ce acoperă atât alimentele, cât și produsele nealimentare de igienă și curățenie.
Totuși, prepararea hranei acasă vine la pachet cu un consum considerabil de energie: „Ieși mult mai ieftin dacă gătești mâncarea acasă, dar muncești ceva la ea, și este și mult mai sănătoasă”, nota un internaut, amintind că pachetul la birou nu este mereu comod de pregătit, iar un regim bogat în proteine sau de tip keto sare ușor de 2.000 de lei de persoană.
Ce raportează diaspora: aceleași cheltuieli, altă liniște financiară
Comparațiile venite din partea românilor din afara granițelor indică adesea niveluri similare ale cheltuielilor alimentare, dar o presiune psihologică mult diminuată datorită veniturilor mai ridicate.
Un rezident din zona metropolitană a Parisului susține că are nevoie de aproximativ 240 de euro pe lună pentru hrană. Acesta evită semipreparatele și comenzile cu livrare, mănâncă la cantina locului de muncă pentru aproximativ 5 euro pe zi de două ori pe săptămână și cheltuiește la restaurant doar ocazional. Pieptul de pui costă în Franța circa 10 euro pe kilogram, pulpele 6 euro, ouăle 3 euro pentru 12 bucăți, iar laptele în jur de un euro pe litru, doar carnea de vită ajungând la 18–20 de euro pe kilogram.
În Germania, o gospodărie de două persoane consumă în medie 500 de euro lunar (în jur de 2.500 de lei), incluzând mese gătite și trei-patru comenzi rapide pe lună. Un membru al cuplului a mărturisit contrastul puternic față de viața din România:
„Nu o să uit niciodată cum îmi mâncam de sub unghii în România. Pentru ăștia mai tineri înseamnă că îmi număram fiecare bănuț. Luam și țigări la bucată, de câți bani aveam adunați. Să trăiești fără grija zilei de mâine îți adaugă zeci de ani din viață.”
La Bruxelles, bugetul pentru două persoane urcă spre 900–1.000 de euro lunar (4.500–5.000 de lei), dar suma include și articole de curățenie sau igienă.
„De la supermarket luăm doar produse de bază, fructe, legume, brânză feta, ouă, conserve, iaurt, paste, chestii congelate etc. și carne, dar mai rar. Carnea de pui care să nu fie de proastă calitate e cam 15–20 de euro kilogramul. Nu iau nimic scump, orice costă 3–4 euro × 25 de alimente, plus câteva lucruri mai scumpe, și coșul săptămânal e mereu pe la 150 de euro. Mai cumperi câteva lucruri și în timpul săptămânii, plus câteva comenzi când nu avem timp de gătit, și așa dispar 1.000 de euro” — Român stabilit în Belgia
În sudul Spaniei, două persoane alocă lunar doar 300–350 de euro (echivalentul a 1.500–1.750 de lei), în timp ce în statul american Texas, un român susține că alocă circa 2.500 de lei pe lună pentru un regim complet neprocesat, considerând că majoritatea produselor sunt chiar mai avantajoase ca preț decât pe piața din România.
Explorează subiectele:

