Căutarea vieții pe Marte trebuie să se concentreze asupra celor mai aride zone (studiu)

Dacă pe Marte a existat vreodată viață, iar oamenii de știință sunt din ce în ce mai încrezători că așa au stat lucrurile, atunci ultimele insule ale unui biotop marțian ar fi putut exista în medii foarte sărate, conform unui nou studiu ale cărui concluzii pot fi folosite pentru a stabili noi destinații de asolizare pentru viitoarele rovere autonome trimise pe Planeta Roșie, informează SPACE.com.

Ipoteza că pe Marte a existat cândva viață este susținută de numeroase dovezi indirecte. Conform oamenilor de știință, în urmă cu miliarde de ani Planeta Roșie era bogată în apă, având suprafața brăzdată de râuri și fluvii care se vărsau în mări și lacuri. Pornind de la premisa că pe Pământ există viață oriunde există și apă în stare lichidă, unii oameni de știință sunt de părere că viața a apărut pe Marte atunci când exista apă și este posibil ca forme de viață simple să fi rezistat pe Marte până în prezent.

Deocamdată căutarea urmelor de viață pe Marte a fost concentrată în regiunile care în trecut ar fi fost acoperite de apă — platouri marine sau albii de râuri. Sunt însă și cercetători care susțin că viitoarele misiuni marțiene ar trebui să se concentreze asupra unor regiuni mai aride. Deși Marte ar fi putut dispune de foarte multă apă în trecutul său îndepărtat, această planetă și-a pierdut umiditatea treptat, ajungând în prezent să fie extrem de aridă. În noul studiu oamenii de știință susțin că microbii marțieni ar fi putut coloniza uscatul la fel cum au făcut și microbii tereștri și apoi s-ar fi adaptat la ariditatea din ce în ce mai crescută a Planetei Roșii, iar urmașii acestor microbi, care ar dispune de instrumentele adaptative care să poată face posibilă viața în astfel de condiții, ar putea trăi și azi.

Pentru a reconstitui modul în care viața ar fi putut evolua în trecutul îndepărtat al lui Marte pentru a supraviețui într-un mediu din ce în ce mai uscat, oamenii de știință au studiat exemplele de organisme extremofile adaptate la viața în medii aride de pe Pământ, observând că există o serie de pași predictibili prin care organismele se adaptează la un astfel de mediu, conform coautorului acestui studiu, Dirk Schulze-Makuch, astrobiolog la Washington State University din Pullman.

În multe dintre regiunile aride ale Pământului trăiesc organisme care își suspendă funcțiile metabolice fără a muri și apoi revin la viață imediat ce dispun de umezeală, uneori chiar și după mai mulți ani fără apă. Cruste biologice de sol formate din colectivități relativ complexe de microbi pot acoperi și până la 70% din suprafața unor deșerturi. Există însă o schimbare dramatică atunci când microclimatul unei regiuni trece de la arid la hiperarid. În astfel de cazuri crustele biologice de sol devin foarte fragmentate, înregistrându-se un declin major în abundența și diversitatea microbiană de la suprafața solului. Microbii din zonele hiperaride sunt de obicei organisme litobiotice care colonizează suprafața rocilor sau interiorul acestora (organisme endolitice).

În cele mai aride regiuni ale Pământului trăiesc colonii relativ complexe și abundente de microbi în interiorul crustelor poroase de sare. Astfel de cruste din sare sunt higroscopice — cu alte cuvinte au calitatea de a absorbi umiditatea direct din aer, conform cercetătorilor care sugerează că, pe măsură ce Marte s-a deșertificat, microbii ar fi putut evolua pentru a subzista doar pe baza umezelii reduse rămase în atmosferă. Saramuri în interiorul unor cruste de sare ar fi putut fi ultimele habitate pentru viața la suprafața lui Marte, conform lui Schulze-Makuch.

"Astfel, ultimele forme de viață marțiene de suprafață au fost probabil asociate cu sarea", iar următoarele misiuni pe Marte trebuie să țină cont de acest lucru, a declarat Schulze-Makuch pentru SPACE.com.

Oamenii de știință susțin că aceste ultime "refugii" pentru eventualele forme de viață marțiene ar putea să continue să existe pe Marte sau ar fi putut dispărea relativ recent, existând șanse de a descoperi urmele lăsate de coloniile de organisme extremofile care le-au populat. Din acest motiv viitoarele misiuni pe Marte ar trebui să analizeze astfel de roci sărate.

Dirk Schulze-Makuch și colegul său Alfonso Davila din cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din Mountain View, California, și-au prezentat concluziile în ultimul număr al revistei Astrobiology.

AGERPRES

 

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Judecați voi! / Ciolacu, singurul invitat la Ambasada Franței care nu a purtat mască de protecție

2 Rareş Bogdan pune degetul pe rană: „Vom asista la infectări în masă și asta din cauza incoerenței și inconștie…

3 Cică imaginile acestea ar fi de azi-noapte, din Senatul României

4 „Eu o să fiu acela care o să te îngroape lângă un porc într-un mormânt de piatră! / Un dement se angajează să-l …

5 Priviți, s-au dat de gol! / Protestatarii anti-COVID s-au oprit în fața Ambasadei Rusiei ca să aplaude