Căutările referitoare la „beneficiile pentru sănătate ale consumului de cafea" au crescut cu 650% în ultimele 12 luni, iar cele referitoare la "beneficiile cafelei negre" au crescut cu 1.450% în aceeaşi perioadă, oamenii căutând tot mai multe informaţii despre efectele uneia dintre cele mai populare băuturi din lume asupra sănătăţii.

Primele zece subiecte de interes pentru sănătate variază de la aportul de cofeină, la valoarea nutriţională şi asocierile dintre cafea şi o serie de aspecte de sănătate frecvente. În topul căutărilor se află cele legate de „cafea şi cofeină", oamenii fiind interesaţi să înţeleagă exact câtă cofeină conţine o ceaşcă de cafea.

Analiza include date globale din ultimele 12 luni (februarie 2021 - februarie 2022) şi a fost realizată cu ajutorul unei serii de instrumente de analiză Google, cum ar fi Analytics, Search Console, Trends şi Keyword Planner.

ISIC a analizat datele cu scopul de a înţelege mai bine nivelul actual de cunoştinţe al publicului şi de a răspunde oricăror nevoi de informare cu privire la cercetările ştiinţifice şi de sănătate legate de cafea şi cofeină.

Primele zece cele mai căutate subiecte de sănătate sunt:

1. Cafeaua şi conţinutul de cofeină
2. Cafeaua şi nutriţia
3. Cafeaua şi deshidratarea
4. Cafeaua şi decafeinizarea
5. Cafeaua şi hipertensiunea arterială
6. Cafeaua şi metabolismul
7. Cafeaua şi demenţa
8. Cafea şi aromă
9. Nivelurile consumului de cofeină
10. Cafeaua şi somnul

Un sondaj pan-european comandat de ISIC a indicat, de asemenea, o schimbare a obiceiurilor ca urmare a pandemiei, 42% dintre consumatorii de cafea chestionaţi mărindu-şi consumul în timpul izolării şi al restricţiilor asociate. O treime (32%) au declarat că au tendinţa de a bea cafea la intervale regulate pentru a întrerupe ziua de acasă sau în momente în care se pot relaxa (30%). De fapt, 35% dintre consumatorii de cafea au declarat că acum apreciază mai mult pauzele de cafea.

Dr. J. W. Langer, medic, conferenţiar şi jurnalist ştiinţific, a comentat aceste tendinţe emergente: „O nouă generaţie de oameni începe acum să aprecieze componentele nutriţionale complexe ale băuturii lor de încredere de dimineaţă şi efectele benefice suplimentare pentru sănătate pe care un consum regulat şi moderat le poate oferi ca parte a unei diete echilibrate. Un fapt care este susţinut de un volum tot mai mare de cercetări ştiinţifice."

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) concluzionează că un consum moderat de cofeină, de aproximativ 400 mg de cofeină pe zi, sau echivalentul a până la 5 ceşti, poate face parte dintr-o dietă sănătoasă şi echilibrată şi un stil de viaţă activ.

Cofeina este una dintre componentele cheie ale cafelei, o ceaşcă de cafea conţinând între 75-100 mg de cofeină. EFSA a concluzionat că s-a stabilit o relaţie cauză-efect între o porţie de 75 mg de cofeină şi creşterea atenţiei (concentrării) şi a vigilenţei, în special în situaţii de atenţie scăzută. Aceste efecte se pot extinde şi la alte situaţii care necesită vigilenţă şi concentrare, cum ar fi siguranţa şi performanţa în timpul schimburilor de noapte, conducerea pe timp de noapte şi gestionarea diferenţelor de fus orar.

Din punct de vedere nutriţional, elementul principal al cafelei este apa. De fapt, cafeaua neagră conţine mai mult de 95% apă. Deşi există un interes semnificativ referitor la asocierea dintre consumul de cafea şi deshidratare, cercetările sugerează că un consum moderat de cafea contribuie de fapt la aportul general de lichide şi nu duce la deshidratare sau la pierderi semnificative de lichide corporale.

În ceea ce priveşte nutrienţii, cafeaua neagră conţine o serie de micronutrienţi, în special potasiu, magneziu şi niacină, iar în general cafeaua neagră conţine doar 1-2 kcal la 100 ml. Este de remarcat faptul că există factori care pot afecta acest lucru, cum ar fi adăugarea de lapte, frişcă sau zahăr la o băutură.

Asocierile dintre consumul de cafea şi afecţiuni precum Alzheimer sunt la fel de fascinante. Cercetările sugerează că un consum regulat de cafea pe tot parcursul vieţii poate avea un efect protector în ceea ce priveşte declinul cognitiv şi afecţiunile neurodegenerative. Acesta este un domeniu în care cercetările viitoare ne vor ajuta să înţelegem aceste asocieri.

În cele din urmă, tensiunea arterială a fost observată ca un alt domeniu de interes. Deşi natura exactă a relaţiei dintre cafea şi tensiunea arterială este încă neclară, cercetările în acest domeniu sugerează că, în general, consumul de cafea nu este asociat cu un risc crescut de hipertensiune.

În general, un consum moderat de cafea - de obicei (400 mg), echivalentul a 3-5 ceşti pe zi, pe baza analizei Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară privind siguranţa cafeinei - a fost asociat cu o serie de efecte fiziologice pozitive în literatura ştiinţifică şi se poate încadra într-o dietă sănătoasă şi echilibrată şi într-un stil de viaţă activ.