CCR: Argumentele din propunerea de revocare şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului Justiţiei, şi nu a preşedintelui
Argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului Justiţiei, şi nu a preşedintelui României, arată Curtea Constituţională a României în motivarea deciziei prin care s-a stabilit că există un conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
"Curtea reţine că, potrivit articolului 109 alineatul (1) din Constituţie, 'Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia', iar potrivit articolului 35 alineatul (3) din Legea 90/2001, 'Miniştrii răspund de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului, precum şi, în calitate de membri ai Guvernului, în faţa Parlamentului'. Or, prin locul şi rolul său, derivate din alegerea directă de către popor - ceea ce îi conferă un grad echivalent de legitimitate cu Parlamentul, de asemenea ales direct, Preşedintele României nu poate fi participant la o dezbatere parlamentară, deoarece aceasta ar însemna să îşi angajeze răspunderea politică, ceea ce este contrar poziţiei sale constituţionale, situându-l într-o poziţie similară cu aceea a Guvernului, care, potrivit art.109 alin.(1) din Constituţie, răspunde politic în faţa Parlamentului. Aşadar, rezultă că Preşedintele României nu răspunde politic în faţa Parlamentului (Decizia nr.87 din 30 septembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.292 din 14 octombrie 1994, sau Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, par.54)", potrivit documentului citat.
Prin urmare, arată CCR, argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, prevăzută de articolul 54 alineatul (1) din Legea 303/2004, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei şi nu a Preşedintelui României, generând, astfel, o răspundere politică, în primul rând, a ministrului justiţiei şi, în al doilea rând, a Guvernului în faţa Parlamentului, putând deveni incidente chiar dispoziţiile articolului 113 şi articolului 114 din Constituţie, referitoare la votarea unei moţiuni simple sau de cenzură, după caz.
Pe 30 mai, Curtea Constituţională a României a constatat că există conflict între puteri în cazul respingerii de către şeful statului a revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. După pronunţare, CCR a precizat că preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare.
CCR a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei. AGERPRES
