CCR, decizii dubioase privind legile Justiției

CCR, decizii dubioase privind legile Justiției. Curtea Constitutionala (CCR) a declarat neconstitutionale prevederi din Legea privind organizarea judiciara si a amanat pentru 30 ianuarie dezbaterea celorlalte doua legi ale justitiei, respectiv Statutul magistratilor si organizarea CSM, anunta News.ro. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat ca, mai exact, patru obiectii cu privire la Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciara au fost admise de Curte. El a mentionat totodata ca propunerea infiintarii sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor face parte din acele texte respinse, fiind constitutionala.

"Dosarele care vizeaza Statutul magistratilor si organizarea CSM le-am amanat pe 30 ianuarie, iar cel cu privire la organizarea judecatoreasca - am dat o decizie", a anuntat presedintele CCR, Valer Dorneanu.

"Decizia consta in respingerea obiectiilor de neconstitutionalitate extrinseci, care vizau constituirea Comisiei parlamentare si modul de luare in dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ, de la organizatii profesionale, spunand ca acele amendamente au fost de fapt insusite de catre Comisie si de catre Parlament. (...) Am admis 4 puncte din textele pe care le-au criticat autorii sesizarilor, pentru motivele pentru care le vom explica in comunicatul de presa, iar pentru celelalte texte care sunt mentionate in cele doua sesizari am respins pentru motivele care vi le vom prezenta", a mai anuntat Dorneanu, citat de Agerpres.

El a adaugat ca propunerea infiintarii sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor face parte din acele texte respinse, fiind constitutionala.

Valer Dorneanu a exemplificat ca una dintre obiectiile admise de catre Curte se refera la angajarea magistratilor pensionari.

"Doar patru dintre criticile cu privire la patru categorii de texte, unul dintre ele vi-l pot spune: cel care prevedea ca se pot angaja, dintre magistratii pensionari, sa fie angajati la curtile de apel pentru redactarea unor hotarari (...)", a spus Dorneanu.

UPDATE: Curtea Constitutionala a difuzat marti seara un comunicat referitor la solutia pronuntata in cazul sesizarilor asupra Legii privind organizarea judiciara. Vezi ce motiveaza CCR in decizie:

"Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională:

Cu unanimitate de voturi,

1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.2, 4, 29 și 61 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

Cu majoritate de voturi,

2. A respins obiecția de neconstituționalitate formulată de aceiași autori și a constatat că celelalte dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că:

- dispozițiile art.I pct.2, cu referire la art.2 alin.(2) din Legea nr.304/2004, creează paralelisme normative, preluând soluții legislative deja existente în actul normativ, ceea ce este de natură a-i afecta structura, concizia și unitatea conceptelor pe care acesta le utilizează, și abrogă soluția legislativă aflată în vigoare care enumeră expres, în cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, instanțele judecătorești care înfăptuiesc justiția. Prin urmare, Curtea a constatat că aceste dispoziții sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) și art.126 din Constituție;

- dispozițiile art.I pct.4, cu referire la art.9 din Legea nr.304/2004, creează incertitudine cu privire la emitentul hotărârilor ce pot fi atacate potrivit dispozițiilor acestui articol, nefiind clar dacă este vorba despre secții ale Consiliului Superior al Magistraturii, secții ale unor instanțe de judecată sau secții ale altor organisme sau autorități. Reglementarea ar avea înțeles numai din analiza evoluției conținutului normativ al art.9, deci exclusiv din interpretarea istorică a normei, însă o atare posibilitate este de neconceput din perspectiva exigențelor de calitate pe care Constituția le stabilește cu privire la o lege în vigoare, astfel că norma, în noua redactare, aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituție, din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate;

- dispozițiile art.I pct.29 introduc un nou alineat – alin.(1^3) - în cadrul art.54 din Legea nr.304/2004, care stabilește compunerea din 2 judecători a unor complete de judecată. Dispozițiile în vigoare prevăd, la alin.(1^1) și (1^2), compunerea acestor complete dintr-un singur judecător. Însă, ca urmare a modificării operate, legiuitorul nu abrogă decât dispozițiile alin.(1^1) al art.54 [art.I pct.28 din legea supusă controlului de constituționalitate] cu privire completele de judecată care soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de către judecătorii de drepturi și libertăți și cei de cameră preliminară de la judecătorii și tribunale, dispozițiile alin.(1^2) rămânând nemodificate. Prin urmare, compunerea completului de judecată care soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală în cursul judecății în primă instanță de către judecătorii și tribunale este reglementată de dispozițiile art.54 prin două norme diferite: 1 singur judecător – alin.(1^2), respectiv 2 judecători - alin.(1^3). Or, într-o atare situație, Curtea a reținut că, întrucât dispozițiile art.I pct.29 creează incertitudine în procesul de aplicare a legii, ele încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a normei legale;

- dispozițiile art.I pct.61 vizează posibilitatea președintelui curții de apel de a dispune ca, la instanțele cu volum mare de activitate din circumscripția curții de apel, să fie încadrate persoane, foști judecători care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătorești. Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești, actul final şi de dispoziţie al instanţei prin care se soluţionează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părţi, este rezultatul activității de deliberare, desfășurată în secret, la care participă doar judecătorii care au calitatea de membri ai completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea. Motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, dar și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie. Or, în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justițiabilul este lipsit tocmai de aceste garanții. În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, contravenind dispozițiilor art.21 alin.(3), art.124 și art.126 alin.(1) din Constituție.

De asemenea, împrejurarea că dispozițiile art.I pct.61 fac trimitere la un act adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii prin care se va stabili procedura pe baza căreia vor fi încadrate aceste persoane, precum și criteriile pentru identificarea situațiilor în care este necesară ”colaborarea” cu foștii judecători determină imprevizibilitatea textului și îl viciază suplimentar prin raportare la dispozițiile art.1 alin.(4) și (5) și în art.73 alin.(3) lit.l) din Constituție.

Criticile referitoare la neconstituționalitatea extrinsecă a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, precum și obiecțiile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la celelalte dispoziții criticate (art.I pct.5, 14, 26, 30, 45 și 62 din lege) au fost respinse de instanța constituțională, ca neîntemeiate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului, precum și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție."


*****************

Judecatorii Curtii Constitutionale au luat in discutie, marti, sesizarile formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si de PNL, fata de modificarile aduse legilor justitiei.

Pe ordinea de zi a sedintei de marti a CCR s-au aflat obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie 3, Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, obiectie formulata de 29 de senatori PNL, Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, formulata de 56 de deputati liberali, Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiectie formulata de 52 de deputati liberali.

In 29 decembrie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala, considerand ca opt articole din Constitutie sunt incalcate prin modificarile adoptate de Parlament la legea privind organizarea instantelor si parchetelor si legea privind organizarea si functionarea CSM.

Prima sesizare facuta de ICCJ se refera la Statutul magistratilor. Documentul este semnat de 89 de magistrati care spun ca modificarile votate de Parlament incalca 14 articole din Constitutie.

O alta sesizare se refera la infiintarea Parchetului special pentru investigarea judecatorilor si procurorilor, ICCJ apreciind ca se incalca principiul egalitatii in fata legii, deoarece magistratii ar deveni singura categorie profesionala din Romania cu un parchet dedicat. O grava incalcare a Constitutiei este considerata alegerea presedintelui CSM doar prin votul judecatorilor alesi in Consiliu, iar a vicepresedintelui doar de catre procurorii membri.

De asemenea, ICCJ considera ca verificarea, de catre comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaratiilor date de magistratii alesi in CSM, conform carora nu sunt ofiteri acoperiti sau colaboratori, incalca separatia puterilor in stat.

Procurorul general Augustin Lazar s-a declarat convins ca judecatorii Curtii Constitutionale vor da o decizie "istorica" asupra sesizarilor privind modificarea legilor Justitiei.

"Ministerul Public in continuare este foarte atent, urmareste cu cea mai mare atentie procedura de verificare a constitutionalitatii acestor legi. Am pus la dispozitia institutiilor competente toate suspiciunile de neconstitutionalitate pe care le-am avut si avem convingerea ca se va da o decizie de catre Curtea Constitutionala, una care va fi de referinta, fara indoiala o decizie istorica cred ca va fi, si Curtea Constitutionala cred ca va da o solutie inteleapta intr-un caz care se afla in atentia opiniei publice romanesti", a spus Augustin Lazar, saptamana trecuta, la intrarea la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, presedintele Klaus Iohannis a spus, la prima sedinta CSM din acest an, ca are speranta si increderea ca CCR va judeca cu multa obiectivitate sesizarile asupra modificarilor la legile justitiei, seful statului spunand ca aceste modificari au fost adoptate printr-o procedura neclara, ad-hoc, cu "pumnul in gura opozitiei" si sub presiunea timpului.

Luni, si USR a anuntat ca a depus la Curtea Constitutionala o contestatie pe cele trei legi ale justitiei, liderul formatiunii, Dan Barna, spunand ca juristii USR au descoperit si alte motive de neconstitutionalitate fata de cele sesizate deja de ICCJ si PNL.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Expert biolog de la Rutgers University subliniază că virusul ar putea să se fi scurs de la Institut…

2 VIDEO Priviți! Aceste specimene tocmai au intrat în țară! Ascultați ce spun!

3 VIDEO Primarul PSD al comunei tulcene Crişan a fost arestat preventiv după ce a fost prins în flagrant luând m…

4 Profesorul Sarafoleanu / Marii noștri epidemiologi nu sunt puși unde trebuie. Aș vrea să-i văd în jurul președi…

5 Scrisoare deschisă a unui diasporean către România

recomandări

Te ia DNA: Minel Prina

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

America literară - o hartă a celor mai bune cărți pentru fiecare stat - partea I