CCR discută pe 25 septembrie sesizarea lui Iohannis privind modificările aduse Legii Curţii de Conturi
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 25 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, au declarat luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luni CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
El precizează că Parlamentul i-a transmis spre promulgare acest act normativ pe data de 11 iulie.
Şeful statului menţionează că legea modifică şi completează o serie de prevederi constituind cadrul general de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, respectiv cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţilor specifice exercitării funcţiei de control asupra modului de formare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
Klaus Iohannis susţine, între altele, că această lege a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
"Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, respectiv a depăşirii termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului", explică Iohannis în sesizare.
El precizează că actul normativ a fost dezbătut şi adoptat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor.
Preşedintele Iohannis menţionează că principiul bicameralismului a fost încălcat şi prin adoptarea legii de către Camera decizională, respectiv Senat, într-o formă substanţial diferită faţă de forma Camerei de reflecţie, cu ignorarea criteriilor esenţiale consacrate prin jurisprudenţa constituţională.
"Din analiza şi compararea celor două texte (cel adoptat de Camera Deputaţilor şi cel adoptat de Senat) rezultă că legea, în forma adoptată de Senat, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Camera Deputaţilor, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă", arată şeful statului.
El invocă în sesizare şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă.
Astfel, şeful statului menţionează, între altele, că dispoziţiile introduse în această lege reinstituie un control preventiv al Curţii de Conturi, dar reglementarea este incompletă.
Iohannis critică şi prevederea care instituie obligaţia în sarcina Ministerului Public de a transmite o serie de informaţii Curţii de Conturi aflată în exercitarea atribuţiilor sale.
"Această nouă dispoziţie reprezintă o încălcare a principiului potrivit căruia urmărirea penală este nepublică, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare obligaţie instituită în sarcina Ministerului Public de a transmite informaţii despre stadiul de soluţionare a unei cauze penale unei autorităţi administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atât principiului separaţiei puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi rolului Ministerului Public prevăzut de art. 131 din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială", indică el.
Şeful statului spune că prevederile referitoare la sprijinirea de către decanate a plenului Curţii de Conturi în activitatea sa sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, deoarece mandatele consilierilor de conturi sunt de 9 ani, iar stabilirea unui mandat de 2 ani pentru decanii aleşi cu majoritatea voturilor membrilor decanatului face ca aceste mandate legale, reînnoite, să fie întrerupte de încetarea activităţii unui consilier de conturi. El susţine că dispoziţia încalcă şi principiul securităţii juridice.
El mai arată că nu este clar statutul decanilor celor şase decanate, dacă aceştia au sau nu calitatea de consilieri de conturi şi dacă aceştia sunt aleşi de fiecare dintre cei trei membri ai decanatului chiar din rândul lor.
Iohannis menţionează şi că legea nu include decanatele în structura organizatorică a Curţii de Conturi şi că aceasta generează o neclaritate chiar cu privire la natura lor juridică şi rolul lor organizaţional în cadrul Curţii.
Şeful statului mai afirmă că instituirea posibilităţii delegării unei părţi dintre atribuţiile executive ale preşedintelui, prin ordin, vicepreşedinţilor, fără o circumstanţiere obiectivă a motivelor şi condiţiilor în care poate opera această delegare încalcă legea fundamentală, norma fiind lipsită de predictibilitate şi claritate.
El adaugă că exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine rolului constituţional al acestei autorităţi.
Iohannis precizează că, prin acest act normativ, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, aspect ce afectează în mod direct rolul său constituţional.
"Această prevedere creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi", spune şeful statului.
De asemenea, în sesizare Iohannis critică prevederea conform căreia "membrii Curţii de Conturi, pe lângă atribuţiile prevăzute de lege, pot desfăşura activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică şi de formare profesională sau asimilate acestora".
Şeful statului critică şi reglementările referitoare la pensiile de serviciu pentru persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern sau asimilată acesteia.
El mai susţine că prin eliminarea obligativităţii suspendării din funcţie a membrilor Curţii de Conturi şi a auditorilor publici externi la momentul trimiterii acestora în judecată se instituie un tratament privilegiat pentru această categorie profesională, fără nicio justificare raţională, obiectivă şi rezonabilă.
În final, preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, în ansamblul său.AGERPRES
