Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, că modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile parlamentare de anchetă nu încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat.

"În ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, referitoare la încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție, Curtea a constatat (...) că procedurile reglementate prin dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate nu imprimă activității comisiei de anchetă un autentic caracter jurisdicțional, deoarece această comisie nu pronunță hotărâri sau sentințe (...) și nu interferează cu nicio entitate publică având competențe de înfăptuire a justiției. Prin urmare, nu poate fi reținută critica privind nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autoritățile publice", se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES, referitor la respingerea obiecției de neconstituționalitate cu privire la Legea privind completarea dispozițiilor art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Conform aceleiași surse, plenul CCR a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată, constatând că prevederile legii sunt constituționale în raport de criticile formulate.

"În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, referitoare la încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii, (...) Curtea a constatat că acestea nu sunt întemeiate. În acest sens, Curtea a reținut, în principal, faptul că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile de lege examinate, de completare a art.9 din Legea nr.96/2006, nu afectează concepția generală ori caracterul unitar al actului normativ de bază, integrându-se armonios și în continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9", se mai menționează în comunicat.

CCR a constatat, totodată, că propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenței în materie, reglementând prin lege și nu prin regulament parlamentar posibilitatea invitării de către comisia de anchetă "a oricărei alte persoane (străine raportului constituțional dintre Parlament și Guvern) care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată".

Plenul CCR a respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind completarea articolului 9 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, obiecție formulată de 81 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și USR.

Pe 9 mai, Camera Deputaților a adoptat, cu 171 de voturi ''pentru'', 98 ''împotrivă'' și o abținere, modificarea Regulamentului propriu, în sensul introducerii obligativității persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.

Deputații au renunțat, însă, la eliminarea cvorumului de prezență din comisii, prevedere care a fost introdusă inițial în Comisia de regulament de președintele acesteia, Eugen Nicolicea.

Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administrației publice și poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.

În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde își desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările și completările ulterioare, mai prevede hotărârea de modificare a Regulamentului.

Persoana invitată poate răspunde și în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat.

AGERPRES