CCR tranșează războiul dintre Guvern și ÎCCJ pentru restanțele magistraților
Judecătorii constituționali sunt programați să se pronunțe miercuri, 30 septembrie, asupra demersului înaintat pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan. Sesizarea vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională apărut între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), generat de sumele restante revendicate de personalul din justiție.
Foto: Inquam photos/Octav Ganea
Șeful interimar al Executivului avertizase încă de la începutul lunii iulie că ar putea aduce această situație pe masa CCR, acuzând magistrații că au încălcat principiul separației puterilor în stat și că au preluat prerogative specifice gestionării bugetului național.
„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție.” — Ilie Bolojan, premier interimar
Pentru a-și susține poziția, Executivul a invocat prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, argumentând că doar Guvernul și Parlamentul au dreptul legal de a întocmi proiectul bugetului de stat, de a opera rectificări și de a distribui resurse financiare din Fondul de rezervă bugetară.
Miza financiară: plăți de aproximativ 5 miliarde de lei
Tensiunile dintre cele două instituții s-au accentuat la finele lunii martie, moment în care instanța supremă a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor să aloce sumele necesare pentru acoperirea drepturilor bănești restante ale judecătorilor și procurorilor. Decizia includea un termen de conformare de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În situația în care autoritățile refuzau punerea în aplicare, s-a prevăzut aplicarea unor penalități de 1% pe zi de întârziere, completate de o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.
Deși Curtea de Apel București a aprobat solicitarea ÎCCJ în luna mai, Executivul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia prin recurs. Ulterior, instanța supremă a recurs la șase amânări consecutive ale pronunțării, viitorul termen de judecată fiind stabilit tocmai pentru data de 8 octombrie 2026.
Obligațiile financiare își au rădăcina într-o măsură din 2023, prin care salariile procurorilor și judecătorilor au fost majorate retroactiv cu 25%, cu aplicare începând din anul 2018. În condițiile în care Guvernul a eșalonat sau a suspendat plata unei părți din aceste sume, Înalta Curte a susținut că refuzul de a executa deciziile judecătorești atentează direct la dreptul de proprietate al beneficiarilor și la echilibrul constituțional dintre puteri.
Impactul bugetar este masiv: în proiectul de buget elaborat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a alocat către ÎCCJ o sumă ce se apropie de 5 miliarde de lei — un avans de circa 50% față de alocarea din anul precedent — banii fiind programați în mod expres pentru plata acestor drepturi salariale stabilite retroactiv.
Explorează subiectele:
