Guvernul Mureșan, sortit eșecului: votul din Parlament deschide ușa PSD

Contextul politic de la București a fost aruncat în aer de un articol publicat în cotidianul american The Wall Street Journal. Conform relatărilor, ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la un dineu privat că administrația de la Washington ar avea pârghiile necesare pentru a influența schimbarea executivelor din regiune, făcând trimitere directă la cabinetul condus de Ilie Bolojan.

Reacțiile pe scena autohtonă au escaladat rapid. Un deputat USR a depus o sesizare penală pentru infracțiunea de trădare, vizându-i direct pe președintele PSD Sorin Grindeanu, pe fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan și pe liderul AUR, George Simion. Pe acest fundal, premierul desemnat Siegfried Mureșan a încercat să pună presiune pe social-democrați, subliniind că testul din Parlament reprezintă cel mai bun prilej prin care formațiunea condusă de Grindeanu poate proba că nu ia decizii dictate de interese externe. Răspunsul social-democraților a fost însă tranșant: Consiliul Politic Național al PSD a respins acuzațiile și a hotărât în unanimitate să nu acorde votul de învestitură.

Parteneriatul transatlantic, vulnerabilizat de războiul politic de la București

Fost diplomat și analist politic, Emanuel Cernat atrage atenția că escaladarea retoricii interne riscă să aducă prejudicii directe securității naționale. El subliniază că polemica iscată de dezvăluirile de presă ar trebui separată fără ezitare de jocul politic dintre partide, avertizând că alianța cu Washingtonul trebuie protejată de interesele conjuncturale.

„Putem analiza declarațiile făcute de PSD și nu pare că această variantă ar fi posibilă. Dincolo de acest aspect, ar trebui să existe un fir roșu care să călăuzească orice discuție legată de acest scandal, cu referire la declarațiile respective și la articolul din Wall Street Journal. Acest fir roșu ar trebui să ducă la eliminarea oricăror discuții cu caracter politic atunci când abordăm un subiect atât de sensibil, cum este cel al relațiilor strategice dintre România și Statele Unite ale Americii. Am observat că, din păcate, politicienii au tendința și tentația de a amesteca lupta politică cu o zonă mult mai sensibilă, respectiv relația generală dintre România și SUA. Mă refer, de exemplu, la o declarație recentă a lui Dumitru Brindanu, care îl acuza pe Ilie Bolojan și guvernul condus de acesta că ar fi cel mai antiamerican guvern pe care l-a avut România de la Revoluție încoace. Acest tip de retorică, care are evident o finalitate politică, riscă însă să afecteze buna desfășurare a acestei relații. Relația României cu America, așa cum spuneam, acest parteneriat strategic, nu este supusă unei anumite administrații și nu este supusă unor interese economice particulare, fie că acestea există sau nu. Ea constituie unul dintre pilonii de securitate ai României.” — Emanuel Cernat

Speranțe iluzorii: PSD nu va ceda presiunilor externe

Analistul consideră nerealistă speranța că PSD ar putea ceda în fața acestui scandal pentru a-și spăla imaginea. Totodată, plângerile penale pentru trădare formulate pe scena publică sunt catalogate drept gesturi politicianiste, fără legătură cu realitatea diplomatică sau cu obținerea unei majorități viabile.

„Nu cred. Cred că acest scandal afectează mai degrabă interacțiunea dintre partidele politice, dar în niciun caz nu va putea fi folosit ca argument pentru a obține anumite voturi pentru actuala formulă guvernamentală. Vor exista elemente, iar am văzut inclusiv acele acțiuni care, din nou, au un caracter politic, precum plângerile penale făcute pentru trădare. Toate aceste elemente sunt extrem de serioase și de grave și nu ar trebui să facă parte din această discuție și nici să fie implicate în ea. Practic, disputa politică din România are suficiente elemente care să ofere muniție pentru scandalul intern, iar în acest scandal intern, în multe privințe, nu ar trebui să amestecăm elementele diplomatice și internaționale, pentru că nu ne ajută în niciun caz și nu vor putea aduce voturi pentru acest cabinet.” — Emanuel Cernat

Cernat avertizează că o viitoare soluție avansată de președintele Nicușor Dan nu are voie să creeze fisuri în raport cu axele fundamentale ale politicii externe a României. Păstrarea unui echilibru perfect între apartenența la Uniunea Europeană, calitatea de membru NATO și parteneriatul strategic cu SUA rămâne obligatorie.

„Viitoarea propunere pe care o va face președintele Nicușor Dan, în negocierea unei viitoare potențiale majorități, în situația în care, așa cum estimăm și cum ne așteptăm cu toții, propunerea prim-ministrului Mureșan nu va trece miercuri de votul Parlamentului, nu ar trebui să includă, în negocierea acestei majorități, acest subiect sau orice subiect care să încerce să antagonizeze România, fie față de Statele Unite ale Americii, fie față de Uniunea Europeană. Revin și spun, chiar cu riscul de a mă repeta, că România, în acest moment, se bazează pe trei piloni de securitate. Se bazează pe Uniunea Europeană, pe apartenența noastră la NATO și pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Nu ne permitem luxul, în acest moment, să jucăm cartea favorizării unuia dintre acești piloni. Ar trebui să ne concentrăm interesele și eforturile diplomatice pe susținerea egală a tuturor acestor piloni.” — Emanuel Cernat

Imagine de opoziție și reformism de fațadă

Discursul recent al liderilor PNL și USR, combinat cu poziția adoptată de premierul desemnat, trădează mai degrabă o pregătire minuțioasă a intrării în opoziție decât un efort legitim de a coagula o susținere parlamentară. Cele două forțe politice par să mizeze pe consolidarea unei imagini reformatoare, intransigente, refuzând dialogul direct cu PSD tocmai pentru a evita compromisurile.

Aceeași logică electorală se regăsește și în programul de guvernare, conceput mai degrabă ca instrument de imagine publică. Un exemplu elocvent este promisiunea adoptării noii legi a salarizării unitare până la data de 1 noiembrie, un obiectiv extrem de greu de atins în condițiile în care reforma trenează de ani întregi în aparatul guvernamental.

Ce urmează după respingerea din Parlament

Ședința de plen fiind programată devreme, miercuri la ora 13:00, deznodământul va fi limpede încă din prima parte a zilei. În cazul anticipat al unui vot negativ, președintele Nicușor Dan ar putea reacționa prompt, anunțând un nou candidat chiar miercuri seară, fără runde prelungite de consultări formale.

„Știm că în acest moment votul este programat pentru ședință, de fapt este programat pentru ora 1, pentru această miercuri. Tocmai pentru că este atât de devreme programat, ne putem aștepta ca, în aceeași seară, președintele Nicușor Dan să vină și, fără a mai face alte consultări formale cu partidele parlamentare, să iasă în seara de miercuri pentru a anunța o nouă propunere, respectând algoritmul pe care l-a propus chiar la nominalizarea domnului Mureșan, atunci când a spus că îi conferă acest mandat, această nominalizare, reprezentantului blocului cu cele mai multe voturi în Parlament. Pe această logică, următoarea propunere ar trebui să fie adresată partidului social-democrat pentru a începe să formeze acea majoritate de 233 de voturi. Nu cred că se pune problema, în acest moment, de alegeri anticipate. Cred că președintele Nicușor Dan va rămâne consecvent în declarațiile pe care le-a făcut de-a lungul acestor ultime patru luni și jumătate. În situația în care o nouă propunere nu ar trece de votul Parlamentului, atunci abia am putea intra în logica unor discuții mai realiste cu privire la posibilitatea dizolvării Parlamentului.” — Emanuel Cernat

O axă PSD - UDMR ar putea debloca criza

Pe coridoarele Parlamentului circulă deja informații despre tratative paralele, pregătite pentru momentul în care Mureșan va pica testul votului. Situația amintește de eșecul cabinetului propus inițial de Veștea, a cărui respingere a fost decisă de poziționarea UDMR. O reconfigurare a majorității bazată pe voturile PSD și ale formațiunii maghiare ar avea șanse reale să asigure cele 233 de voturi necesare pentru învestire.

„Dar fac o singură precizare. Dacă ne amintim de momentul primei nominalizări care a ajuns în Parlament, cea a domnului Veștea, balanța votului a fost înclinată atunci de decizia UDMR de a nu vota acea formulă guvernamentală. Dacă UDMR ar fi susținut atunci majoritatea sau cabinetul domnului Veștea, formula respectivă ar fi trecut de votul Parlamentului. Fac această paralelă pentru că o nouă nominalizare, în acest moment, care s-ar bucura de susținerea UDMR și de voturile social-democraților, are șanse reale să treacă de votul de învestire al Parlamentului. Așadar, următoarea procedură de nominalizare, să spunem așa, făcută de Nicușor Dan, ar avea în acest moment mai multe șanse să treacă decât are varianta actuală a UDMR. Există aceste discuții și circulă informații pe coridoarele Parlamentului despre negocieri potențiale care se poartă deja acum privind susținerea unei viitoare formule guvernamentale. În situația în care, pentru social-democrați, astăzi nu există niciun argument care să-i convingă să voteze această formulă guvernamentală condusă de premierul desemnat, este foarte puțin probabil și nu ar exista argumentele necesare pentru a crede că vor exista parlamentari social-democrați care să susțină, în primul vot din Parlament, învestirea guvernului Mureșan.” — Emanuel Cernat

Explorează subiectele:

Siegfried Mureșan Guvernul României criză politică

Distribuie Distribuie Comentarii