Tentativa de blocare a numirii lui Mureșan la Guvern, respinsă de judecători
Magistrații Curții de Apel București au tranșat rapid disputa declanșată în jurul desemnării candidatului la șefia Guvernului, respingând marți, 29 septembrie, cererea depusă de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT). Organizația încercase să obțină suspendarea Decretului 770/2026, act oficial semnat pe 21 septembrie de președintele Nicușor Dan, prin care Siegfried Mureșan a primit mandatul pentru formarea noului Cabinet.

Curtea de Apel respinge cererea de suspendare a decretului prin care Siegfried Mureșan a fost desemn Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Instanța a validat argumentele invocate de Administrația Prezidențială privind caracterul inadmisibil al acțiunii judiciare. În paralel, a fost admisă și excepția lipsei calității procesuale pasive semnalată de Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, a doua entitate chemată în judecată în acest dosar.
Potrivit minutei publicate de CAB , soluția a vizat ambele instituții pârâte: „Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Regia Autonomă 'Monitorul Oficial'. Respinge cererea de chemare în judecată cu obiect suspendare executare act administrativ - Decret 770/2026 formulată de reclamanta Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT împotriva pârâtei Regia Autonomă 'Monitorul Oficială' pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta Administraţia Prezidenţială. Respinge cererea de suspendare executare act administrativ - Decret 770/2026 formulată de reclamanta Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT în contradictoriu cu pârâta Administraţia Prezidenţială ca inadmisibilă. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”.
Demersul inițiat pe 22 septembrie de organizația condusă de Ioana Grosaru, deputată neafiliată, a stârnit nemulțumiri puternice chiar în rândul minorității pe care pretinde că o reprezintă. O poziție publică asumată pe 26 septembrie de alte 11 entități ale comunității italiene a respins ferm gestul RO.AS.IT, arătând că punctul de vedere al unei singure asociații nu reprezintă întreaga comunitate. Aceste grupuri au subliniat că nominalizarea prim-ministrului aparține sferei instituționale și constituționale, cerând explicit să nu se mai recurgă la numele comunității italiene pentru promovarea unor agende politice neasumate colectiv.
Aceasta nu a fost prima încercare de acest fel a organizației conduse de Grosaru. În cursul lunii aprilie, RO.AS.IT a atacat tot în fața instanțelor actele prezidențiale prin care fuseseră numiți conducătorii de la DIICOT, DNA și Parchetul General.
Eșecul acțiunii fusese anticipat în spațiul public de specialiști în drept. Înainte ca judecătorii să se pronunțe, fostul magistrat Cristi Dănileț a subliniat că atribuțiile constituționale ale șefului statului nu fac obiectul analizei judecătorești clasice: „Reamintesc că studenții la Drept învață încă din anul I că decretele prezidențiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere”, a punctat acesta pe Facebook.
În urma hotărârii adoptate de magistrați, decretul semnat de Nicușor Dan își produce efectele neîntrerupt, iar reclamanta are la dispoziție un termen de cinci zile de la comunicare pentru a declara recurs.
Explorează subiectele:
